În anul 2016 scriam pe revista online www.confluente.org articolul ”Traducerea Bibliei în romani, sau Babelul țigănesc”, în care explicam cu argumente serioase că nu se poate construi o limbă comună a romilor datorită diferențelor uriașe de pronunție și gramatică între dialectele rome.
O dovadă de diferență între dialectul ursarilor și dialectul căldărarilor ar fi verbul ursăresc chhorau – eu vărs, cu un puternic ”ci” urmat de un ”h” (asemănător cu kh, din khăr – casă), care nu există la căldărari. Căldărari spun ”me șiorau/shiorau pai” – ”eu vărs apă”, iar ursarii spun ”me ciorau pani” , ceea ce la căldărari înseamnă ”eu fur apă”. Această pronunție (chh) este înrudită cu limba Gujurati: Chōkarī – fată (છોકરી),și Chōkarō – băiat (છોકરો). Pur și simplu, pronunția CHHO, CHHU, nu apare în dialectul căldărăresc, astfel că verbe ursărești ca chhor pani – ”tu varsă apa” înseamnă ”tu fură apa” în dialectele de tip căldărar. Sunt mii de diferențe între dialectele rome, astfel că romii își percep dialectele ca fiind limbi diferite, pentru că nu se pot înțelege bine între ei.
În data de 27 iunie 2018, am avut surpriza să îmi aud ideile tratate ( în articolul de pe confluente.org) de Cristian Pădure (domnul Pădure nu m-a citat, eu fiind de față!), elev al lui Marcel Courthiade, la conferința CNCR Romano – Kher, ”Limba rromani, între bariere și oportunități”.
Ieri, 3 iulie 2020, după 4 ani de când am scris acel articol, am constatat cu satisfacție intelectuală că, Marcel Courthiade, îmi FURĂ ideile din articolul ”Traducerea Bibliei în romani, sau Babelul țigănesc”, și le distorsionează pentru a DEZINFORMA cercetătorii, pe site-ul său, http://www.red-rrom.com
Marcel Courthiade a fost plătit cu peste 1.000.000.000 (UN MILION) de EURO de către statul francez (informație primită la telefon de la Cristian Pădure) pentru a construi site-ul www.red-rrom.com.
Iată minciunile lui Courthiade (http://www.red-rrom.com/parlonsDesFameuxdialectes.page#):
”Nu e rar să citim afirmații precum: „Limba țigănească are dialecte. Nu este vorba de diferențe fonetice (cum este cazul printre dialectele românești), ci de morfologie diferită şi vocabular diferit”. Este real aceasta sau nu? Desigur, există dialecte în limba rromani, dar nu există o „morfologie diferită” – morfologia rromani este surprinzător de omogenă pentru aproximativ 95% dintre vorbitorii rromi (excepțiile sunt cele ale rromilor care au trecut pe limbile locale, în engleză în Anglia sau spaniolă în Spania). Se poate citi la fel că există 4 forme de exprimare a viitorului. Indiferent de faptul că există doar 2 structuri rromani pentru viitor, să ne reamintim că limba engleză are mai mult decât 4 structuri și aceasta nu deranjează pe nimeni! Putem, de asemenea, să citim că rromii au patru gerunzii, iar în realitate este același gerunziu, doar cu o diferență de pronunțare a ultimei consoane. Singurul lucru adevărat este că vocabularul este oarecum diferit, dar nu mai mult decât printre diversele dialecte românești sau diversele dialecte poloneze, engleze sau italiene. Ca urmare, astfel de acuzații sunt minciuni flagrante, chiar dacă sunt rostite într-o imitație de stil academic.”
Cuvintele mele sunt cele subliniate cu roșu de mine, iar minciunile lui Courthiade sunt subliniate cu albastru.
Courthiade spune ca un mincinos citându-mă fără a-mi da numele : ”Nu e rar să citim afirmații precum: „Limba țigănească are dialecte. Nu este vorba de diferențe fonetice (cum este cazul printre dialectele românești), ci de morfologie diferită şi vocabular diferit”.
NIMENI DIN LUME nu a spus aceste cuvinte în afară de mine. DE FRICĂ, MARCEL COURTHIADE mă citează, pentru că știe că am dreptate. Marcel Courthiade, ești MINCINOS, TRĂDĂTOR, și INCULT.
Iată un fragment scris de mine în revista online www.confluente.org articolul ”Traducerea Bibliei în romani, sau Babelul țigănesc”.
”Romii au mii de dialecte. IZOLATE ȘI DEPĂRTATE UNELE DE ALTELE! Avem șase forme dialectale de viitor, trei de gerunziu, patru de comparativ, variante diferite de conjugări, pronunții diferite, unele cuvinte diferite neauzite de la un trib la altul, toate acestea împărțite la diverse dialecte. Dacă doi romi, să zicem un căldărar și un ursar, vor să comunice în romani, se vor înțelege FOARTE GREU!Ne despart sute de ani unii de alții, timp în care fiecare dialect rom a preluat forma limbilor majoritare, mai mult sau mai puțin. E ADEVĂRAT însă, că avem comune conjugările, declinările, majoritatea cuvintelor și topica. Dar asta din punctul de vedere al unui specialist! Dacă un rom spune o formă neauzită a unui cuvânt, celălalt nu va înțelege.”
Referitor la minciuna lui Marcel Courthiade că ar exista doar 2 structuri romani pentru a forma viitorul, trebuie să clarificăm acest fapt.
Iată markerele rome cu care se formează viitorul: ka(m), sî te, -a, va.
Dialect Ciobotar/Ursar me kam kărau – eu o să fac/eu voi face.
Dialect Kalderash Militar: 1) me sî te kărau – eu o să fac/eu voi face; 2) me kărav+a – eu voi face.
Dialect Ursar Oltenia: Me va kerava – eu voi face.
Dialect Arli: Me kerava – eu fac.
Deci, în unele dialecte, viitorul din dialectul Ursar are sens de prezent! Dacă un Ciobotar spune unui Căldărar ”me kam kărava” – ”eu voi face”, căldărarul Militar va înțelege acel ”kam” nu ca pe o formă de exprimare a viitorului, ci îl va înțelege ca în română ”cam”: ”cam mulți oameni au venit”.
Despre pronunția CHH versus SH (Ș), Marcel Courthiade, ca un MAESTRU AL MINCIUNII, scrie într-un tabel ”explicativ”, că nu e nici o diferență, simplu, NESPUNÂND că în dialectele de tip căldărar NU EXISTĂ acel CHH ursăresc. Iată dovada minciunii lui Courthiade pe site-ul www.red-rrom.com:
Ć/ĆH
ćar „herbe” ćhar, ućhar „cendre”
ćam(b) „1. [masc.] couenne; 2. [fem.] chignon (cheveux)” ćham „joue (visage)”
ćući „sein” ćhućhi „vide (fém.)”
ćej, ćeni „boucle d’oreille” ćhej, ćhaj „fille”
ćor „voleur” ćhor „1. verse!; 2. barbe”
Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade, de frică să nu își piardă MINCIUNA pe care o prezintă drept ADEVĂR în fața lingviștilor, NEAGĂ FONOLOGIA DIFERITĂ A DIALCTELOR ROME!
https://confluente.org/marian_nutu_carpaci_1480883494.html
http://www.red-rrom.com/lectureEnRromani.page
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.