George Călinescu, Coșbuc și Eminescu știau că țiganii se numesc ROM

Da, așa este, George Călinescu scria în cartea sa Istoria literaturii române (Editura pentrul literatură, 1963), la capitolul închinat lui Ion Budai-Deleanu,  comentând Țiganiada, că ”zgomotele emise de defilarea romilor sînt un adevărat muzeu fonetic”.  Este încă o dovadă a faptului că oamenii de cultură erau informați despre autonimul istoric al romilor. Această menționare a numelui etnonimului ROM, vine ca o completare la cele scrise deja de George Coșbuc și Mihai Eminescu.

Sper ca falșii rromi de serviciu Gelu Duminică, Ciprian Necula și Delia Grigore să îmi citeze articolul și numele, căci EU, Cîrpaci Marian Nuțu, sunt primul care a observat și a scris despre menționarea numelui istoric al romilor în operele lui Mihai Eminescu, George Coșbuc și George Călinescu.

EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM

Puțini au observat că Mihail Eminescu a cules o poezie populară numită „Predicația țiganilor” în care apare autonimul ROM referitor la țigani. Eminescu redă în poezia mai sus menționată, expresia „asune more” – „auziți măi”, dar și autonimul „rom” în formă de plural „romei„. Eminescu nu a alterat forma poemului popular, iar acest lucru e demonstrat prin sufixul de plural românesc –ei ( ex. cercei, căței, zmei, purcei) aplicat autonimului indian „rom”. Iată fragmentul despre care este vorba : „O, romei,/Vai de noi!” Glosarul de la sfârșitul cărții traduce cuvântul „romei” prin „țigani”, iar cuvântul „asune” prin „auzi”, deși în poezia populară este redată o formă incompletă a imperativului plural „ashunen” – „auziți!” Fapt care confirmă ideea exprimată în prefața scrisă de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de „romei” a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de „rom”. Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site web: http://www.mihaieminescu.eu/opere/balade/predicatia_tiganilor.html#.VsSx2rSLTcs
George Coșbuc, la rândul său, nota următoarele:
După etimologia cuvântului, „Romanii” însemnează „puternici”…Țiganii se numesc pe iei „Romei”, va să zică tot „puternici”, ear pe la începutul acestui veac făloșilor Greci le trăznise prin cap să se boteze „Romeiki”: „cei plini de putere”.
Lazăr Șăineanu și el în dicționarul său nota că „romni” înseamnă „țigancă”.
Deci nu este vorba de vreo teorie a conspirației contra poporului român. Mihai Eminescu nu putea să mintă, iar volumul este editat pe timpul comuniștilor (1985) când nu existau ONG-urile țiganilor ne-romi (kashtale) care au furat banii țiganilor romi. Am onoarea de a fi primul țigan/rom care a observat atestarea autonimului indian al rasei mele la Eminescu , Coșbuc și Șăineanu. Acesta este un fragment din viitoarea mea carte dedicată istoriei romilor.
Bibliografie
Coșbuc George, Versuri și proză, Editura Biblioteca Noastră, Nr. 3-4,Tipografia Diecezană, Caransebeș, 1897, pag. 85-86
Literatura populară, Editura Minerva, 1985, pag. 195-201.
Șăineanu Lazăr, Dicționar universal al limbei române, ediția a opta, editura „Scrisul Românesc”, 1945, pag. 553

Referinţă Bibliografică: 
Eminescu și Coșbuc știau că țiganii se numesc Rom / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare,Ediţia nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.