Ion Duminică îi MINTE și obligă romii din Republica Moldova să învețe limba rromani falsă a lui Marcel Courthiade-Gheorghe Sarău.

Ion Duminică rrom auto-asumat, în realitate ROMÂN, sau VLAHĂU, din Republica Moldova, îi minte pe romii din Moldova că limba inventată de Gheorghe Sarău și Marcel Courthiade este limba căldărarilor. Ion Duminică spune că dialectul romilor din Moldova cuprinde doar 8000 de cuvinte, și nu ajung aceste cuvinte pentru ca limba romilor moldoveni să fie considerată limbă modernă. De aceea, el INSINUEAZĂ că ar fi bine ca romii din Moldova să preia limba falsă inventată de Marcel Courthiade și Gheorghe Sarău. Practic, MINCINOSUL Ion Duminică îi MINTE și încearcă să-i înșele pe romii din Republica Moldova să accepte limba falsă inventată de românul Gheorghe Sarău. Aici puteți citi articolul în pdful, la pagina 91 limba_romani_-_carta_limbilor_minoritare

Iată fragmente din textul înșelător scris de Ion Duminică:

”Rolul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare privind iniţierea procesului de studiere a Limbii Romani în cadrul sistemului educaţional din Republica Moldova  Ion DUMINICĂ, cercetător ştiinţific, coordonator Grupul “Etnologia romilor”, Secţia “Minorităţi etnice”, Centrul de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor în politologie

În prezent, romii din Republica Moldova utilizează doar 8000
de expresii lingvistice de sorginte romani, ceea ce constituie ¼ din totalul necesar al unei limbi moderne (32000–35000). Această stare decadentă devine alarmantă, dacă în viitorul apropiat situaţia nu se va schimba, romii din Republica Moldova riscă să-şi piardă identitatea lingvistică.

Lipsa cadrelor didactice, care posedă limba romani, formează o înstrăinare educaţională
în cadrul comunităţilor de romi. Deseori, copiii romi, venind pentru prima dată la şcoală,
nu se înţeleg cu profesorii, care nu cunosc limba, istoria şi cultura acestui grup etnic distinct.
Totodată, populaţia de etnie romă se confruntă cu interzicerea dictată de organele statale, în ceea ce priveşte utilizarea onomasticii romani. Romii din Republica Moldova posedă multe nume caracteristice acestei etnii din spaţiul european, însă ele sînt omise neîntemeiat din actele de înregistrare civilă. Această impunere forţată de utilizarea a onomasticii populaţiei majoritare este o frustrare pentru romii din Republica Moldova.
Republica Moldova prezintă o anumită experienţă pentru armonizarea multilaterală a dezvoltării minorităţilor naţionale şi asigurarea cadrului legislativ necesar pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Constituţia ţării întăreşte obligaţiunea organelor statale de a recunoaşte şi garanta drepturile cetăţenilor la păstrarea, dezvoltarea şi evidenţierea specificului etnic, cultural, lingvistic şi religios. Toţi cetăţenii republicii sînt egali în faţa legii şi autorităţilor indiferent de rasă, naţionalitate, provenienţă etnică, limbă şi religie. În perioada 1991–2004 au
fost adoptate un şir de acte normative, referitoare la dezvoltarea culturii naţionale a ucrainenilor, ruşilor, evreilor, bulgarilor, găgăuzilor şi romilor din Republica Moldova. La 16 februarie 2001 este emisă Hotărîrea Nr. 131 a Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la unele măsuri de susţinere a ţiganilor din Republica Moldova”, aplicarea căreia era preconizată pe o perioadă de 10 ani (2001–2010). În baza Hotărîrii de Guvern Nr.1453 din 21 decembrie 2006 se adoptă “Planul de Acţiuni pentru susţinerea ţiganilor /romilor din Republica Moldova pe anii 2007–2010”. Adoptarea acestui cadru legislativ a permis deschiderea unor emisiuni speciale “Petalo Romano” (Potcoava Ţigănească) la Radioul şi Televiziunea Naţională, pentru popularizarea culturii rome, în cadrul cărora s-au remarcat prezentatorii Domnica Negru, Elena Duminică, Oleg Ciubotaru, Marin Alla. În prezent, în cadrul Centrului de Etnologie a Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, activează Grupul “Etnologia romilor”. Colaboratorii ştiinţifici ai acestui grup, Ion Duminica şi Tatiana Sîrbu, investighează un vast material
ştiinţific acumulat pe parcursul istoriei acestei comunităţi etnice.
Un rol deosebit în apărarea drepturilor minorităţilor naţionale le revine organizaţiilor etnoculturale obşteşti, care funcţionează la nivel republican şi local, contribuind la păstrarea şi dezvoltarea culturii, limbii, tradiţiilor şi istoriei minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

Pe de altă parte, anume măiestria artistică nativă, transmisă din generaţie în generaţie la o parte din reprezentanţii romilor, a creat în rîndul populaţiei majoritare o opinie eronată, precum că romii se pricep numai la cîntat şi la dansat.
În virtutea faptului că romii posedă tradiţii muzicale şi folclorice impresionante, un sistem axiologic original şi un comportament psihologic specific, instituţiile statale ale societăţii noastre nu acordă un interes vădit vizavi de situaţia lor economico-socială şi puţin studiază problemele cu care se confruntă romii în procesul lor de integrare în cadrul societăţii moldoveneşti. Şi dacă la noi în republică nu există nici o şcoală cu predarea măcar a unui singur obiect în limba romani, altfel stau lucrurile în această direcţie în ţările din jurul nostru. În mai multe ţări din Europa
şi de pe alte continente sînt editate ziare şi reviste în această limbă, prin intermediul cărora se efectuează educaţia tinerei generaţii de romi. Limba, cultura şi istoria grupurilor de romi, dispersate practic în toate ţările lumii, sînt studiate în mai multe oraşe şi centre ştiinţifice: Bucureşti, Sofia, Budapesta, Praga, Paris, Londra, Barselona etc. Ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare a servit diversificării studieri, predării şi popularizării limbii romani în ţările învecinate. Merită să fie menţionate 3 exemple caracteristice în acest domeniu:
1. România, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de Limbi şi Literaturi Orientale, Specialitatea: Limba şi Literatura Rromani. Lectori:
Gheorghe Sarău, Delia Grigore. Absolvenţii acestei specialităţi devin profesori ai cursului
de Limba şi literatura rromani (dialectul vlah al căldărarilor) care este predat în instituţiile şcolare de învăţămînt, în localităţile cu populaţie compactă de romi. Totodată, a doua specializare studiată de studenţii acestui curs este Limba şi literatura româna.
2. Bulgaria, Universitatea “Sfinţii Kiril şi Metodii” din Veliko Tîrnovo, Facultatea “Pedagogie”, Catedra “Pedagogia educaţională primară”. Specialitatea: “Pedagogie primară şi Limbi Materne: Romani şi Turcă”. Lector: Hristo Kyuchukov. Absolvenţii acestei specialităţi, pe lîngă faptul că devin pedagogi ai clasele primare, pentru a facilita integrarea copiilor minorităţilor etnice în cadrul sistemului educaţional primar, posedă şi predau limba maternă a acestor minorităţi. Predarea Limbilor Materne (Romani, Turcă, Idiş, Armeană, Română) este inclusă într-un Curicullum şcolar opţional-facultativ, ceea ce oferă o posibilitate pentru părinţii copiilor romi să aleagă pentru copiii lor şi alte Limbi Moderne (Engleza, Franceza, Spaniola,
Germana, Rusa, Italiana), care sînt incluse într-un Curicullum şcolar general-obligatoriu.
3. Cehia, Universitatea Carolină din Praga, Facultatea “Ştiinţe Sociale”, Catedra “Politici
publice şi sociale”, Specialitatea: “Practicile şi politicile europene pentru romi”. Lectori:
Hana Synková, Kimberly Strozewski, Martina Kalinová. În cadrul acestei instituţii, se studiază aspectul sociologic al populaţiei rome, ulterior, absolvenţii acestei specialităţi implementează diferite proiecte sociale în cadrul comunităţilor de romi.
Astfel, romii din Republica Moldova, pot să utilizeze aceste practici implementate cu succes în ţările învecinate. Însă, spre deosebire de alte minorităţi etnice prezente pe teritoriul Republicii Moldova, romii nu posedă legături socio-culturale cu Patria lor istorică (India), ceea ce face imposibilă o susţinere financiară a acestor proiecte socio-educaţionale. Fiind un grup etnic transnaţional, după ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, romii vor beneficia de proiecte socio-educaţionale susţinute de organele guvernamentale ale Republicii Moldova, în colaborare cu organismele internaţionale. Pentru realizarea cu succes a acestor obiective, Guvernul Republicii Moldova trebuie să urmeze practica statelor sud-est europene,
care au aderat la Decada de Incluziune a Romilor şi acum beneficiază de proiecte educaţionale pentru populaţia romă, susţinute financiar de Banca Mondială.
Lista materialelor didactice educaţionale editate pentru
populaţia de etnie romă în România:
1. Gheorghe Sarău “Curs de limbă rromani”//Cluj Napoca: Editura Dacia, 1994
2. Gheorghe Sarău “Limba romani (ţigănească). Manual pentru clasele de învăţători romi ale Şcolilor
Normale”//Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994
3. Gheorghe Sarău “Culegere de texte în limba ţigănească. Clasele a II-a – IV-a”//Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, 1995 (reeditat, 1999, 2000, 2004)
4. Gheorghe Sarău & Corneliu Colceriu “Dicţionar român – rrom (căldărăresc) şi Dicţionar rrom(căldărăresc)
– român”//Bucureşti: Editura Kriterion, 1998
5. Ion Ionel & Mariana Costin-Ion “Aritmetica. Aritmetika. Clasa I. I jekhto klasa. Manual bilingv
preparator pentru elevi romi”//Târgu-Mureş: Fundaţia “Pro Europa”, 1997
6. Gheorghe Sarău “Ghid de conversaţie român – rrom”//Bucuresti: Editura Kriterion, 2000
7. Ion Ionel & Mariana Costin “Abecedar”//Bucureşti: Fundaţia “Phoenix”, 2000
8. Gheorghe Sarău “Limba rromani (Morfologie şi sintaxă)”//Bucuresti: Editura Credis, 2001
9. Gheorghe Sarău “Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri şi redactari). I stilistika e rromane čhibaqi teksturen (Amboldimatenqi aj redacienqi antologia)”//Bucuresti: Editura Kriterion, 2001
10. Mihaela Zătreanu “Abecedar limba romani – ABC Anglutno lil”//Bucureşti: Editura Veritas, 2001
11. Luminita Mihai Cioabă “Curs intensiv de limba rromani”//Sibiu: Editura Neo Drom, 2001
12. Lucian Cherata “Gramatica limbii romani”//Craiova: Editura Sitech, 2001
13. Vasile Ionescu, Gheorghe Sarău, Filip Stanciu “Ghid de practici pozitive pentru educaţia copiilor
romi”//Bucureşti: Artprint, 2004
14. Gheorghe Sarău “Rromani leksikologia (Lexicologie rromă)”//Bucureşti: Editura Universităţii dinBucureşti, 200415. Mihaela Zătreanu “I rromani čhib thaj literatura : vaš o štarto berš”//Bucuresti: Humanitas Educational,2004
16. Gheorghe Sarău “Tradiţii ale romilor în spaţiul românesc”//Bucureşti: “Salvaţi Copiii!”, 2004
17. Mariana Sandu “Romii din România: Repere prin istorie”// Bucureşti: Editura Vanemonde, 2005”

Reclame