Academia Română se contrazice. Institutul de Lingvistică Iorgu Iorgovan scrie că Gheorghe Sarău a folosit metoda eronată de purificare a dialectelor rome pentru a crea limba rromani standard, nevorbită de nici un grup rom

Iată ce spune Academia Română, în MULTILINGVISM ŞI LIMBI MINORITARE ÎN ROMÂNIA  :

În România, eforturile de standardizare sunt în primul rând  rezultatul muncii profesorului Gheorghe Sarău, care a alcătuit o variantă purificată a limbii romani, folosită acum în învăţământ.După 1989 a avut loc în România o adevărată explozie a mişcării romilor şi a limbii romani. Dacă la început puţini romi vorbeau limba romani, în prezent aceasta se studiază în şcoli şi la universităţi, este utilizată în cultură şi în mass media, ca şi celelalte limbi ale minorităţilor naţionale.

Cartea în pdf AICI:Multilingvism-si-limbi-minoritare-in-Romania

Pe de altă parte, în Mic dicționar de terminologie lingvistică, de Gheorghe Constantinescu Dobridor, la pagina 50 scrie că purismul este o metodă eronată de a elimina dintr-o limbă elementele considerate străine de structura ei.

 

 

Marcel Courthiade, în prefața cărții scrise de Gheorghe Sarău, Istoricul studierii limbii rromani în învățământul universitar din România (1992-2017), invocă principiul menționat de polonezul Antoine Kalina: ”este datoria științei să cunoască această limbă în forma sa proprie, să extragă dintre toate dialectele fondul comun țigănesc original, să curețe metalul cel pur de orice aliaj, care s-a depus pe el de-a lungul timpurilor, în diferite împrejurări.” Marcel Courthiade răspunde foarte DUR și NERUȘINAT, romilor care s-au opus distrugerii dialectelor, distrugere care s-a făcut cu concursul Ministerului Învățământului, prin metoda ELIMINĂRII dialectului căldărăresc și a DECLARĂRII acestui dialect drept CORUPT de către Gheorghe Sarău. Iată, în continuare, ce scria Courthiade în prefața cărții lui Sarău:

”Apoi se pune întrebarea: ”Dacă un polonez din secolul XIX a înțeles, în urmă cu 135 de ani, ce trebuie făcut pentru limba rromani, atunci de ce niște contemporani de-ai noștrii, rromi, încă nu sunt clari cu ideea aceasta?” Oare numai pentru că ei s-au născut mai târziu și au rata astfel ocazia de a se afirma cu exact ce au zis și făcut alții mai înaintea lor? Există multe alte nișe și piste de afirmare în domeniul limbii rromani, idiom care are încă nevoie de zeci de mii de cercetători rromi și nerromi, și nu de ”năvălitori, cotropitori lingvistici” – vocalici și cangrenați de neputințe personale.”

 

 

 

 

Iată ce spune Gheorghe Sarău pe blogul lui personal: că știe limba rromani comună de la Dumnezeu, adică Dumnezeu vorbește limba inventată de Gheorghe Sarău, și că el ne-a ridicat neamul rrom, că a reparat formele alterate. De unde știe el care sunt formele alterate? Au cerut romii ca acele forme să fie ”reparate„? De la ce a salvat limba Gheorghe Sarău? Cine o amenința? Niște întrebări legitime pentru niște răspunsuri patologice.

”Pai… le-am ridicat neamul rrom printr-o limba rromani comună si unii, care s-au trezit acum (extremisti rromi, rasisti rromi) ma injura, ca – cica – sunt gajeu, adica român – si de unde stiu eu limba? Ca nu puteam invata bine limba decât dacă trăiam în țigănie…Ce orbi, ce mod de gândire gregar! Exact de la Dumnezeu o stiu! Când mergi la dentist, tu ca rrom, rupt de durere, nu te mai intebi ce nație e dentistul, nu? Mergi la SPECIALIST, nu te intereseaza nația lui. Ei (cei cațiva rasisti rromi, gălăgioși și care au împuțit rețeaua virtuală cu dejecții la adresa mea, pe blogurile lor personale etc.) spun ca vor sa scrie in alfabet românesc…(!), că vor ca în școli să se renunțe la limba rromani comună, ci să se facă manuale pe cele 4 dialecte…Asta va fi poate in mileniul 33. Până una alta, Dumnezeu l-a pus pe dl. prof. univ. dr. Marcel Courthiade de la INALCO Paris, ca de prin 1982 si pana in 1989, sa conceapă un Alfabet internațional rrom, bun pentru toate varietățile dialectale ale acestei limbi. Și – pentru că e un alfabet excelent – Uniunea Internațională rromani l-a adoptat în aprilie 1990, la al 4-lea Congres Internațional Rrom, de la Varșovia. Iar România, prin MEN și liderii culturali rromi luminați de atunci, l-a adus în sistemul școlar și universitar. Eu, Gheorghe Sarău, am intrat in mișcarea lingvistică rromani în 1983, iar în 1990 – văzând alfabetul oficial rrom, am și dus primul meu dicționar rrom-român în acest alfabet oficial rrom, la Editura Kriterion, unde l-am publicat în aprilie 1992 (a stat doi ani acolo!). Am făcut apoi toate manualele de rromani și cursurile universitare de rromani, materiale auxiliare, dicționare, structuri de formare pentru rromani, școli de vară, cursuri universitare, secții universitare la distanță și la zi, serii de profesori de rromani și de mediatori școlari etc etc. etc. După 28 de ani, au apărut acum niște detractori ai limbii rromani comune (adica, limba comună ar fi cum să spunem că e în română, limba lui ACUM, nu a lui Acu’, Acuș, Acuși, Acușea, Acușica, Acușilea, Amu’, Amuș, Amuși, Acmu, Acuma…), limba lui zăpadă, nea, omăt – adică tot ce înseamnă sinonime, tot ceea ce reprezintă antonime, am reparat formele alterate, am pus la lucru mijloacele interne de îmbogățire a limbii (prin sufixe vechi rrome, prin prefixe, compunere, calchieri), mă rog, ca în toate limbile MODERNE, fără a distruge dialectele cum FALS mi se reproșeaza de către diletanți și rasiști rromi. Eu am salvat limba, am salvat lexicul curat din dialecte, am înnobilat-o. Am făcut ceea ce nu a făcut nimeni in lume: pe lângă teorie am și implementat roadele cercetării mele. Nimeni în lume nu a avut și nu are TOATA SERIA DE MANUALE ȘCOLARE de la cl. I la cl. a X-a, plus cele universitare! NIMENI, NIMENI, NICIUNDE, NICIODATA si , daca vor continua cu denigrarea mea și a discipolilor mei rromi, nu vor avea în continuare nimic. Căci DIAVOLUL DISTRUGE, IAR DUMNEZEU FACE! Eu am lucrat cu Dumnezeu și cu el voi lucra și în continuare! Răii, invidioșii, nemernicii, cei sfâșiați de neputințele lor PERSONALE (nu ale bieților rromi cinstiți și plini de respect) se vor nărui și se vor face praf din pricina răutății, invidiei și mândriei lor. Să-i lăsăm în plata Domnului! Amin!”

aac

Gheorghe Sarău și Marcel Courthiade, vă spun eu, ”cotropitorul lingvistic” în propria mea limbă,  declarat așa de voi. Dacă folosim metoda purificării, a eliminării elementelor străine din orice limbă, UCIDEM ISTORIA EI. Ce ar fi să eliminăm din limba română cuvintele cafea sau coca-cola? Ca să nu se mai cunoască EXACT când au început românii să bea cafea. Sau, mai bine, să eliminăm TOATE cuvintele de împrumut, câteva zeci de mii, tehnice, medicale, lingvistice chiar. Vedeți voi, domnilor Gheorghe Sarău, și Marcel Courthiade, VOI DOI SUNTEȚI COTROPITORI LINGVISTICI, nu romii.

Gheorghe Constantinescu Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, p. 50, Editura Albatros, București, 1980

NICOLAE SARAMANDU MANUELA NEVACI ,MULTILINGVISM ŞI LIMBI MINORITARE ÎN ROMÂNIA, pp. 56-57, ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, BUCUREŞTI 2009

http://www.dri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/02/Multilingvism-si-limbi-minoritare-in-Romania.pdf

Gheorghe Sarău, Istoricul studierii limbii rromani în învățământul universitar din România (1992-2017)

https://gheorghesarau.wordpress.com/2018/07/18/de-ce-ma-denigreaza-unii-ca-marian-nutu-cirpaci/

https://rom4india.wordpress.com/2019/01/22/gheorghe-sarau-spune-ca-limbile-romilro-au-forme-alterate-si-el-le-a-reparat/

Reclame

Marcel Courthiade NU ȘTIA că nu romii au fost primii indieni care au migrat din India, ci indienii ARZAN

Marcel Courthiade nu citește destul, nu cercetează, dar are pretenția să îi fie acceptate teoriile lingvistice și istorice de către romi. El îi obligă pe elevii și studenții romi să își asume o istorie falsă. El susține, fără dovezi, că romii sunt primii indieni care au emigrat, și că au fost luați în sclavie din orașul indian Kannauj, în anul 1018, de către prințul afghan Mahmud al Ghazna/Ghazni. Nu există nici o dovadă lingvistică în acest sens. Marcel Courthiade, totuși i-a convins pe cercetătorii indieni că el are dreptate, și, ca urmare, anul trecut în 12 Decembrie , au organizat o conferință de patru zile pentru a serba mileniul de când romii au părăsit India.

 

În realitate, eu am re-descoperit că PRIMII INDIENI au părăsit India în jurul anului 149 î.e.n., și s-au stabilit în Armenia, în provincia Taron. Fac precizarea că eu i-am identificat eronat pe acei primi indieni din Armenia ca strămoși ai Lomilor (țigani armeni, ne-romi). Propun numele de indieni Arzan, după numele preotului Arzan, cel care a luptat vitejește împotriva creștinilor conduși de Sfântul Grigorie Luminătorul. Numele acestuia a devenit sinonim cu IDOL în armeană. Puteți citi povestea aici: https://rom4india.wordpress.com/2017/07/27/istoria-tiganilor-lom-din-armenia/

În realitate, din India au pornit multe rase diferite de indieni către Europa. Iată aranjat de mine cronologic, exodul câtorva rase indiene diferite care au migrat către Europa. De subliniat că toţi aceştia aveau limbii proprii. Şi în ziua de azi, vorbitorii dialectelor numite Dom din Turcia sau Israel, nu se înţeleg cu vorbitorii dialectelor numite Romani din Europa :
  1. anul 166 î.e.n, când a fost menţionată prima colonie de indieni în Armenia antică, cei care câteva sute de ani mai târziu au fost convertiţi forţat de Sfântul Grigorie Luminătorul Armeniei la creştinism.
  2. apoi în Persia, în anul 450 e.n., indienii aduşi de regele Bahram Gur.
  3. anul 700 e.n., când arabii au atacat provincia indiană Sind, şi i-au luat în sclavie pe indienii Jatt. Despre populația indiană Jatt , colecția de proverbe arabe a lui Maidani specifică faptul că Zotii sunt prinzonieri din Sind. Mafātīḥ al-ʿUlūm , lucrarea omului de stat persan al-Khwārizmī, a fost compilată în 975-997. Acesta scria despre Zott: „zotii sunt păzitorii drumurilor. Aceștia sunt, vorbind strict, un popor de origine din Sind, numiți și Djattan.” Cartea aceasta este una dintre cele mai vechi enciclopedii islamice. Vedem că Jatii sunt descriși ca prinzonieri ai arabilor luați din Sind. Goeje, M. J. de (Michael Jan), Mémoire sur les migrations des Tsiganes à travers l’Asie, pag. 6-7: „Do not teach the police commissioner to do research or to Zotti fly. Biggest liar, the prisonnier of Sindh. The author notes about the first Zott that are vile people , about the second as each of low birth Sindi is given to a son of king.” Colecția Freytag, Prov. II, 580, N. 609. Atacul arabilor contra Sindului s-a petrecut prin anul 700 e.n.
  4. anul 1250, generalul mongol Sali Noyan a adus sclavi hinduşi din Hindustan şi Kashmir în satele lui Inju în anii 1250,conform notei de subsol nr. 26, pag 113 din lucrarea lui Irfan Habib, Economic History of Medieval India, 1200-1500: Rashidu’dd Fazhullah nota în Jami’u’t Tawarikh, I, p.66, că sclavii hinduși prezenți în satele lui Inju în Iran pe timpul său (circa 1300) erau descendenții multitudinii de sclavi hinduși adunați de învingătorul mongol Sali Noyan în raidurile sale în Hindostan și Kashmir în anii 1250.Un Dom sirian spunea că bătrânii lor îşi aminteau că originează din timpurile Mongolilor, aproximativ în anii 1260 era noastră (http://www.domresearchcenter.com/journal/14/syria4.html)
  5. approximativ anul 1800 e.n. , acesta este ultimul exod modern din India – al indienilor Parya , care actualmente trăiesc în Iran şi Afghanistan.”According to parya themselves their ancestors migrated from India through Afghanistan around the turn of 19 century .” Elena Marushiakova, Vesselin Popov, Gypsies in Central Asia and the Caucasus, pg. 13.

https://rom4india.wordpress.com/2018/12/01/in-1250-mongolian-general-sali-noyan-attacked-india-and-brought-the-gypsies-cingari-not-the-roma-to-the-romanian-lands/

 

Iată articolul integral care deformează istoria romilor:

http://www.asianage.com/india/all-india/121218/romanis-the-first-indian-diaspora.html

Romanis: The first Indian diaspora

THE ASIAN AGE. | ADITE BANERJIE
Published : Dec 12, 2018, 1:49 am IST
Updated : Dec 12, 2018, 1:49 am IST

There is now enough anthropological and ethnological research evidence about early groups of migrants from India to foreign shores

Dr Marcel Courthiade, linguist and professor of Romani studies at the INALCO University in Paris.

In ancient times, “crossing the ocean” or travelling to distant lands was tantamount to exile or death. However, archaeological evidence and travellers’ accounts combined with the work of historians have established that there was no dearth of Indian adventurers, artisans, craftsmen and traders who traversed the globe. Noted historian R.C. Majumdar stated “there is enough evidence to show that the people of Sindhu Valley carried on trade… with Sumer and the centres of culture in Western Asia, Egypt and Crete”. Hungarian scholar Aurel Stein (1862-1943) observed: “The vast extent of Indian cultural influences from Central Asia in the North to tropical Indonesia in the South and from the Borderlands of Persia to China and Japan has shown that ancient India was a radiating centre of civilisation.”

There is now enough anthropological and ethnological research evidence about early groups of migrants from India to foreign shores. And the status of the first ever Indian diaspora proudly belongs to the Rroms or Rromanis (also popularly known as gypsies, the world over). Originally from northern India, these people are believed to have migrated from Kannauj to Persian Khorasan roughly around 1014-1018, intermarrying and intermixing, before moving westwards into territories occupied by the Ottoman and Byzantine empires and finally into Europe at the beginning of the 14th century.

To commemorate the millennium year of the “Great Departure” from the motherland, the Antar Rashtriya Sahyog Parishad (ARSP) organised a four-day International Roma Conference in New Delhi, Lucknow and Kannauj. On the occasion, Dr Shashibala, Indologist and joint secretary of ARSP, remarked: “Most of Indian history has been told from a colonial perspective or is based on research done by Europeans. The migration of the Rroms is a page of our history that we have forgotten and it’s time to resurrect it.”

Interestingly, the first Indian academician to have written about the Rroms was Dr Raghuveera who encountered them during his travels in Europe in 1928. He was intrigued by the cultural similarities, the presence of Sanskrit/Hindi words in Rromani vocabulary as well as social practices that bore a striking similarity with that of Indians. Chaman Lal, a Buddhist monk and researcher, studied the Rroms and authored Gipsies: Forgotten Children of India. Linguist Veer Rajendra Rishi, director of the Indian Institute of Rromani Studies in Chandigarh, also carried out extensive research into Rromani language and authored the Rromani-Punjabi-English dictionary. Marcel Courthiade, linguist and professor of Rromani Language and Culture at the Paris-based INALCO University says, “Rroms are people who do not know boundaries and they are an international community in the truest sense of the term.”

Despite their large presence in Europe — there are currently an estimated 15 million Rroms — they have consistently evaded the radars of academics and avoided public scrutiny. In a way, history has conspired to keep them a community of “outsiders” within the societies that they reside. When they were first spotted in Northern Europe in the early 1400s, they were believed to be spies for the Turks, because of their dark skin and hair. Social prejudices, combined with the distinct cultural practices of the Rroms further alienated them from the mainstream in the countries they resided. Over the centuries these culminated into a pathological suspicion of Rroms which has survived until the present day.

The first recorded anti-Rrom laws were issued in Germany in 1416 when they were accused of being spies and “bringing the plague into Europe”. In 1566, the German authorities had issued orders of “expulsion and extermination” of all gypsies. By 1876, the community was branded as a “criminal race” and the Rroms were officially termed as “lives unworthy of life”. The gypsy phobia exacerbated to its peak during the Third Reich, when along with Jews the Rroms were targeted for extermination. In January 1940, 250 Rrom children were used as “guinea pigs” for testing of gas in Hitler’s concentration camps, ultimately leading to the genocide of 500,000 Rroms — a fact that rarely finds mention in the brutal history of the Holocaust.

During the 1990s’ ethnic cleansing in the Balkans, the Rroms were again a soft target. Ian Hancock, professor of Romani Studies, University of Texas, says: “Non-ethnic people were being kicked out. If you were a Serbian, you had no place in Bosnia, and vice-versa. But if you were a Rrom you had no place to go.”

It’s not surprising then that having faced a thousand years of prejudice and persecution, the Rroms continue to be secretive about their identity as a community. Known to be artisans, craftsmen and entertainers, many of them have scaled great heights of success — including legendary actor-filmmaker Charlie Chaplin, Elvis Presley, Django Reinhardt, Michael Caine, among others — but as a group they continue to face tremendous odds. Recalling her own experience, Dr Shashibala says: “Even today, the average Rrom is treated with suspicion. When I visited England, I wanted to visit the Rrom colonies for research purposes but I was discouraged from doing so.”

Staying away from the mainstream has, ironically, also helped them to preserve their unique identity and culture. It’s remarkable that a thousand years since their migration from Kannauj, their language resonates with words that their forefathers spoke. They continue to practise the rituals of their ancestors, and the discrimination they faced has only helped to preserve their cultural heritage.

It’s only fitting that there should be an acknowledgement of this strong bond from the Indian government. Prof Courthiade says: “Prime Minister Indira Gandhi had welcomed the Rroms with warmth and love. Several delegations of Rroms have since visited India.” He is hopeful that with the support of the present government, the Rroms will be acknowledged not merely as “forgotten children” but as cultural ambassadors of India.

The writer is a journalist-turned-screenwriter and published romance author based in New Delhi

Tags: rc majumdarantar rashtriya sahyog parishad

 

Marcel Courthiade criticat de Damian Jovanovic. Nu Kannauj este locul de origine ale romilor ci Punjab, Chandigarh.

RĂSPUNS LA PREZENTAREA PROF. DR. MARCEL COURTHIADE  LA CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DIN NEW DELHI 29.11-03.12.2018

ROMII AU VENIT DIN PUNJAB ȘI CHANDIGARH (INDIA DE NORD)

După revenirea de la conferința internațională din New Delhi, prof. dr. Bajram Haliti (Secretar General al Organizației Mondiale a Romilor și Președinte al Institutului pentru Studii Europene a Romilor și Cercetare asupra Crimelor împotriva Umanității și Dreptului Internațional), în acord cu Președintele WRO și Ambasadorul pentru Pace, Jovan Damjanovic, au ținut o conferință on-line cu membrii președinției WRO. În cadrul conferinței online dr. Haliti i-a informat despre Conferința (din India). El a subliniat faptul că Conferința a fost programată la o dată foarte importantă a istoriei și identității romilor și că a fost o ocazie foarte bună de a aborda probleme serioase legate de recunoașterea romilor de către statul Indian și statutul romilor în restul lumii. Legitimitatea și importanța conferinței ar fi trebuit să fie confirmată de prezența și participarea unor bine cunoscuți intelectuali romi cu o reputație globală.
În schimb, la Conferință au participat doar câțiva romi cu titlu academic. Acest lucru a fost insuficient și inadecvat ținând cont de sfera și importanța subiectelor conferinței și de faptul că procesul de recunoaștere a romilor ca diaspora indiană nu a început încă. Au existat și alte deficiențe în organizarea Conferinței, totuși problema principală este că o oportunitate foarte importantă de a aborda, în ceea ce privește India, nedreptatea care pare a fi făcută romilor pentru dualismul politic și tradițional în cadrul scenei politice indiene, a fost ratat. . Chiar și cei prezenți au prezentat opinii diferite cu privire la postulatele adoptate deja în ceea ce privește standardizarea limbii romani și a istoriei lor, în special locului din India al originii romilor, adică de unde  provine majoritatea romilor de astăzi. Acest lucru a creat o imagine nefericită a lipsei de acord între intelectualii romi cu privire la aspecte elementare importante pentru viitorul romilor

Președintele Organizației Mondiale a Romilor și Ambasadorul pentru Pace, Jovan Damjanovic, a declarat că este de acord cu prof. dr. Bajram Haliti și că conferința nu a avut într-adevăr legitimitatea și autoritatea științifică din cauza absenței unor reprezentanți romi foarte importanți din lume și din Europa. În locul lor, dr. Marcel Kurtiarde, unul dintre organizatorii din Europa, și-a adus studenții la Conferință ca și cum ar fi fost un eveniment lingvistic și irelevant, și nu o Conferință serioasă, urmărind, după o mie de ani, să înceapă un dialeog cu guvernul Indiei și cu Consiliul pentru diaspora indiană ARSP ICCR cu privire la statutul constituțional și juridic al romilor în lume ca urmare a nerecunoașterii romilor de către India ca diasporă. „Nu am suficiente informații despre motivele neparticipării și absenței a celor mai renumite cadre universitare rome, oameni care au investit jumătate din viața lor pentru a cerceta și a verifica originea, istoria, limba, tradiția, obiceiurile și cultura romilor. Știu doar că dr. Marcel Courtiade ar trebui să răspundă la această întrebare romilor „, a concluzionat Damjanovic. „Impresia este că, din nou, vanitate personală, egocentrismul și interesele egoiste au prevalat  acest tip de adunare științifică. În acest fel, lupta elitei intelectuale a rromilor de a dezlega nodul gordian vechi de mileniu, numit statutul constituțional și juridic al romilor, ca popor indigen originar din India, pe baza dreptului internațional și a principiilor recuperate de ONU și UE, au returnat câțiva pași înapoi „.”Acțiunea sa (a lui Courthiade) a abătut atenția de la poziția internațională constituțională și juridică a romilor în Europa și în lume. Un subiect important care încă nu a fost inițiat este că romii încă nu au drepturi protejate prin Constituția de la Lisabona, care recunoaște doar statutul minorităților naționale.

Cea mai mare critică a Conferinței este că, datorită prezentării profesorului Courthiade, nu s-a discutat adevărata geneză a romilor provenind din Chandigarh și Punjab, precum și rasismul, xenofobia, segregarea, discriminarea și fenomenele noi ale neofascismului și neonazismului în unele țări europene.  Accentul a fost pus pe noile principii de standardizare a limbii romani, deși standardele au fost stabilite în anii 1990 în Varșovia, cu semnătura a 23 de cadre universitare și un doctor de știință din întreaga lume. Fără intenția de a deschide o controversă cu privire la acest subiect, cred că a fost mai benefic pentru romi că publicul și intelectualii indieni prezenți la conferință au auzit despre consecințele pe care romii le suferă din cauza nerecunoașterii de către statul din India . Originea reală este confirmată cu siguranță de cercetarea ADN publicată în 2012 și fiecare teorie după aceea devine obscură, și aș putea spune chiar și ridicolă”, a spus Jovan Damjanovic în discursul său. Tema centrală a fost recunoașterea romilor de către statul India și faptul că romii ar trebui să fie recunoscuți ca o diasporă indiană care va fi protejată și garantată de Convenția internațională a ONU privind drepturile omului în Europa și în lume. Acest lucru le-ar fi oferit protecție în temeiul Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale (1995) și ar fi protejat drepturile Convenției privind drepturile regionale și minoritare (1992).

Concluzia președinției World Roma Organization este aceea că noi criticăm acțiunile lui Marcel Courthiade  în ceea ce privește organizarea și realizarea acestei conferințe, care pentru romi este una dintre cele mai importante conferințe, nu numai din cauza cauzei, ci și din cauza faptului că a fost ținută în țară mamă a romilor, India.

În loc să promoveze romii ca diasporă indiană, ea s-a transformat într-o dezbatere colocvială pe tema limbii rome și a părții din India, de unde provine cel mai mare număr de romi de astăzi. Contribuția dr. Marcel Courthiade  la cercetarea limbii romani nu este contestată, nici autoritatea sa în domeniul lingvisticii. Dar asta nu-i dă dreptul de a bloca intelectualii romi și doctori în drept, antropologi, istorici, avocați și sociologi, care și-au clădit reputația în alte domenii și nu au intervenit în activitatea doctorului Marcel Courtiade. De asemenea, credem că nu poate vorbi despre soarta istorică, antropologică, lingvistică și juridică a romilor. 

Vom transmite acest răspuns tuturor organizațiilor importante care se ocupă de drepturile omului, importante instituții europene care se ocupă de romi, precum și anumitor universități și reprezentanți ai diasporei din India. Pentru că un lucru este reprezentarea romilor ca națiune egală cu cea a altora în domeniul științei, culturii, artei, sportului, muzicii și a altora, și altceva de a lupta pentru problemele juridice constituționale ale romilor, de a promova și de a conducee Romii în lupta pentru recunoașterea națională și identitatea colectivă.

Scris în Belgrad,01/15/2019 Jovan Damjanovic Președinte al Organizației Mondiale a Romilor și Ambasador pentru Pace.

RESPONSE TO PRESENTATION OF PROF. DR. MARSEL KURTIJADE AT THE INTERNATIONAL CONFERENCE HELD IN NEW DELHI 29.11-03.12.2018
ROMA COME FROM PUJAB AND CHANDIGARH (NORTHERN INDIJA)
After returning from the International conference held in New Delhi, prof. dr. Bajram Haliti (Secretary General of the World Roma Organization and President of the Institute for European Studies of Roma and Research on Crimes against Humanity and International Law), in agreement with the President of the WRO and the Ambassador for Peace, Jovan Damjanovic, held an online conference with members of the presidency of the WRO . During the online conference dr. Haliti briefed them about the Conference. He pointed out the fact that the Conference was scheduled on the very significant date for the history and identity of the Roma people, and that it was a very good opportunity to address serious issues related to the recognition of Roma by the state of India and the status of Roma in the rest of the world. The legitimacy and importance of the Conference should have been confirmed by the presence and participation of well-known Roma intellectuals with a global reputation.
Instead, the Conference, was attended by only few Roma with an academic title. This was insufficient and inadequate considering the scope and importance of the topics of the Conference, and the fact that the process of recognizing Roma as the Indian diaspora has not yet begun.
There were also other flaws in the organization of the Conference, however the main issue is that a very important opportunity to address, on the Indian, the injustice that seems to be done to Roma for political and traditional dualism within the Indian political scene, was missed. .
Even those who were present presented different views concerning already adopted postulates regarding the standardization of the Romani language and their history, specifically the part of India of Roma origin, from which most of today’s Roma come. This created a unfortunate image of the lack of agreement among Roma intellectuals on elementary issues important for the future of Roma.
President of the World Roma Organization and Ambassador for Peace, Jovan Damjanovic, said that he agrees with prof. dr. Bajram Haliti and that the conference did not really have the legitimacy and scientific authority due to the absence of very important Roma representatives from the World and Europe. Instead of them, Dr. Marcel Kurtiarde, as one of the organizers from Europe, brought his students to the Conference as if it was a linguistic and irrelevant event, and not a serious Conference, aiming to, after a thousand years, start a dialogue with the Government of India and the Council for the Indian Diaspora ARSP ICCR about the constitutional and legal status of Roma in the world as a result of the non-recognition of Roma by India as a diaspora.
„I do not have enough information about the reasons for non – attendance and absence of the most famous Roma academics, people who have invested half of their lives to research and verifying Roma origin, history, language, tradition, customs and culture. I only know that Dr. Marcel Kurtiade should answer to this question to the Roma, „concluded Damjanovic. „The impression is that, again personal vanity, egocentrism and selfish interests have taken over this kind of scientific gathering, In this way the struggle of the Roma intellectual elite to resolve the millennium old Gordian knot, which is called the constitutional and legal status of the Roma as an indigenous people originating in India based on international law and principles restored by the UN and the EU, returned several steps backwards. ”
„His action got the attention away from the international constitutional and legal position of Roma in Europe and the in the world. An important topic that still has not been initiated is that the Roma still do not have protected rights by the Lisbon Constitution, which only recognizes status of national minorities.
The biggest criticism of the Conference is that, due to Professor Kurtijade’s presentation, the true genesis of Roma originating from Chandigarh and Punjab was not discussed, as well as racism, xenophobia, segregation, discrimination and new phenomena of neo-Fascism and neo-Nazism in some European countries.
The accent was on new principles of standardization of the Romani language, although the standards had been struck in the 1990s in Warsaw with the signature of 23 academics and a doctor of science from around the world. Without intending to open up a controversy about this topic, I think it was more beneficial for Roma that the Indian public and intellectuals who were present on the Conference are hearing about the consequences that the Roma suffer because of non-recognition by the state of India. The real origin is definitely confirmed by DNA research published in 2012 and every theory after that becomes obscure and, I might say even ridiculous. „said Jovan Damjanovic in his address.
The central theme was the recognition of the Roma by the state of India and the fact that Roma should be recognized as an Indian diaspora that will be protected and guaranteed by the UN International Convention on Human Rights in Europe and the world. This would have provided them protection under the Framework Convention on the Protection of National Minorities(1995) and would have protected the rights of the Convention on Regional and Minority Rights (1992).
Conclusion of the Presidency of the WRO is that we criticize the actions of Dr Kurtijade regarding the organization and realization of this, for the Roma, one of the most important conferences not only because of the cause, but also because of the fact that it was held in a mother land of Roma People. Instead of promoting Roma as Indian diaspora it turned into a colloquial debate on the subject of the Romany language and part of India from which the largest number of today’s Roma came from.
Dr. Marcel Kurtiade’s contribution to the research of the Romani language is not disputed, nor is his authority in the field of linguistics. But he does not give him the right to block Roma intellectuals and doctors of law, anthropologists, historians, lawyers and sociologists, who built their reputation in other areas and who did not interfere with the work of Dr. Kurtiade,. We also think that he can’t speak about the historical, anthropological, linguistic and legal fate of the Roma.
We will forward this response to all important organizations dealing with the Human rights , important European institutions dealing with Roma, and also to certain universities and representatives for the Diaspora in India. Because one thing is to represent the Roma as a nation that is equal to others in the fields of science, culture, art, sports, music and the like, and quite another to fight for the constitutional legal issues of Roma and advocate and lead the Roma people in the struggle for national recognition and collective identity .
In Belgrade,
01/15/2019

Jovan Damjanovic
President of the World Roma Organization and Ambassador for Peace

http://www.worldromaorganization.org/

 

 

 

In 1250, Mongolian General Sali Noyan attacked India and brought the Gypsies Cingari, not the Roma, to the Romanian Lands

Marcel Courthiade claims that the Gypsies emigrated from India as enslaved in India, Kannauj,  by the  Afghan prince Muhammad al Ghazni in 21 November  1018. In favor of Marcel Courthiade’s hypothesis, which he assumed from Professor Eric Meyer, there is no linguistic evidence. Linguistics is the only science that would solve the mystery of the origin of the Roma. But here we will not talk about the Roma, but about Cingari, another Indian population whose name became synonymous with slavery, being mentioned in slavery in 1385 at the Tismana Monastery together with the Tartars. This clue is very important, because in 1250, the Mongol Sali Noyan attacked India, and brought Hindu slaves in Iran:

 „…Rashidu’dd Fazhullah said in Jami’u’t Tawarikh, I, p.66 that the hindu slaves found in villages of Inju in Iran in his time (c.1300) were mostly the descendants of the multitude of the Hindu slaves gathered by the Mongol commander Sali Noyan in his raids into Hindustan and Kashmir during the 1250s. The accounts of Timur’s removal of a large mass of civilian population from Delhi and other areas may be read in Sharaffu’din’Ali Yazdi Zafarnama II. pp.122-24, 136,141, 153. Timur had earlier slaughtered about 100,000 captives in his camp gathered before his assault on Delhi (pp. 92-94), though Yahya Sirhindi, Tarikh i Mubarakshahi, p. 106, puts the number 50,000.”(Footnote nr. 26, page 113, Economic History of Medieval India, 1200-1500, by Irfan Habib)

The most interesting thing is that Syrian Dom, whose language differs from Romani, claim that they lived in Europe before coming to Syria, and that they were brought by the Mongols in 1260:

„Like Gypsies throughout the Middle East, the Gypsies of Syria do not appear to know the details of their origins. One Dom man told the writer that his people have been in Syria for about 200 years. He went on to share a vague legend about their origin. He remembered his grandfather telling him about the „Mountain of the Kurbat.” This legendary homeland was located somewhere in Europe. According to the tale the Dom went from Kurbat Mountain in Europe, then to India and finally to Syria where they have been for approximately 200 years. He also said, „During the last 25 years we have begun asking ‘who are we?'” Judging from the legend, it appears that they have had some outside source of information about their origins that have been mixed together with some general tales from their ancestors. The story about the mountain might be influenced by reports of a mountain pass in Iran called „Koli-Killer Pass” located near the city of Shiraz. The European location for their homeland may arise from bits of information from European Gypsies. In fact, many of the Syrian Gypsies have contact with European Gypsies and recognized the distinctions between their languages. Some of the Gypsies believed that they had originally come from Bulgaria. Another man volunteered that the older people say their origins were in the time of the Mongols, which would be around 1260 AD.

( source: http://www.domresearchcenter.com/journal/14/syria4.html)

In both Iran and Afghanistan, the majority population confuses the nomads, referring to them with either Indian or Arabic names: “The same label ̶ along with the names Hindustoni-Lyuli, Afgon-Lyuli and Chingar / Changar ̶ is given to other ethnic communities in the region, such as the Kavol and Chistoni, who migrated to the territories of modern Uzbekistan and Tajikistan from Afghanistan in the same period … The local population is unaware of their distinctiveness and perceives the Parya, Kavol and Chistoni as one and the same community” (Gypsies in Central Asia and the Caucasus, Elena Marushiakova).  

 

   Those Indians could be the Cingars, (with whom the Roma have been confused)  who were described by Cesare Vecellio, who wrote about the Cingari into his work, “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo” (1590). The drawing was made by Veccelio himself in 1590. On it it is written Cingara Orientale.The sculpture of Nicolas Cordier dating back to 1607 is called Zingarella.

Those Indian Gypsies were not Roma, because the Roma do not practice dishonoring marital customs as they are represented by Indian Cingars from the book written by Cesare Vecellio, „Degli habiti antichi et modernni di diverse parts of mondo”:

[There is a certain group of people, who stop for three days in one place, and three in another, and have no permanent home, they are Christians, but they have some differences from our Catholic Faith. Their Lord and other Nobles smear their faces, and all the rest of the body with ground sandalwood, and other precious scents. They have a Lord, whom they call the King of Colucut, who like a Gentile worships the Devil as an accurately carved and painted likeness, saying that his God-given task was to do justice, if indeed they believe in God now. This King has some Brahmins, or priests, who are much respected, and when the King wants to take a wife, one the most respected of these priests has to sleep first with his bride, and take her virginity, and then a payment of four or five hundred ducats, gives him the freedom forever to use her carnally, as his Queen, under whose rule these people live. The clothing of the Gypsy shown above has her wearing on her head a coronet made from light wood, covered with canvas bands many feet long. They wear shirts worked in silk, of many colours and fine decoration, with long tails reaching down to their feet, which have large and finely embroidered and worked sleeves. She ties a cloth mantle over one shoulder, so that it goes under her other arm, and it is so long that it reaches almost to her feet. Her hair falls from her head over her shoulders, and perhaps with a baby held in a kind of band tied round her neck, they go wandering.]  The above text is scandalous from the viewpoint of Romani purity practices.  

  On page 472 of the 1589 edition, the title is Libro XI degli habiti dell’Asia, Indo Orientale di Conditione [Book XI on the costumes of Asia, East India, (high) status]. On the next page we find the drawing of a Gypsy woman, with specifically Indian clothing and Indian appearance, with the caption Cingara orientale [Eastern Gypsy] – shown in the picture at the head of the article. On page 472 we read the title Mulier orientalis, que vulgo Cingara dicitur – [Eastern woman, commonly called Gypsy]. Page 474 shows another Indian, labelled Donna Indiana Orientale di conditione [Eastern Indian woman of (high) status], or Nobilis Mulier Indica Orientalis [Noble Eastern Indian woman]. On page 475, we see the costume of a woman described as Indiana Orientale di mediocre conditione [Eastern Indian (woman) of average status].

The Roma have never had Brahmans, nor does this word exist in their language.The Roma never worshipped the Devil. The clothes with which Cingar is represented are not characteristic of the Roma women. The Roma have never practiced shameful habits like those described by Veccelio. A Roma woman must be virgin on the wedding night. The conclusion is that the Indian Cingars described by Veccelio were not Roma.  

The various migrations in India over the centuries  

On the other hand, many different Indian groups set out from India towards Europe. I have arranged this list in chronological order, showing the exodus of several different Indian peoples that have migrated to Europe. I stress that all of them had their own languages. And today, speakers of the dialects called Domari, from Turkey or Israel, do not understand one another with speakers of the dialects called Romani in Europe:

  1. 1. In 2166 BCE, the first colony of Indians in ancient Armenia was mentioned, who were converted some centuries later, by force, by St. Gregory the Enlightener of Armenia, to Christianity.(-The Asiatic journal and monthly register for British and foreign India, China and Australasia, Volume 22, London 1837, p. 181)
  2. Then in Persia, in 450 BC, the Indians brought by King Bahram Gur.
  3. In 700 CE, when the Arabs attacked the Indian province of Sindh, and enslaved the Jatt Indians. Regarding the Indian Jatt population, Maidani’s collection of Arabic proverbs specifies that the Zott are prisoners from Sind. Mafātī al-‘Ulūm, the work of Persian statesman al-Khwārizmī, was compiled in 975-997. He wrote about the Zott: “the Zott are the keepers of the roads. These people are, strictly speaking, of Sindhi origin, also called Djattan”. This book is one of the oldest Islamic encyclopedias. We see that the Jatt are described as the prisoners of the Arabs taken from Sindh. From Goeje, MJ de (Michael Jan), Mémoire sur les migrations des Tsiganes à travers l’Asia, pp. 6-7: “Don’t teach the Police Commissioner how to do investigations, and don’t teach a Zott to steal”. The author notes, regarding the first, that the Zott are villainous people, and regarding the second, that every Sindhi of low origin claims to be the son of a king. (Freytag Collection, Prov. II, 580, N. 609). The Arab attack on Sindh occurred in 700 CE.
  4. In 1250, the Mongolian General, Sali Noyan, brought Hindu slaves from Hindustan and Kashmir to the villages of Inju in the 1250s, according to footnote no. 26, on page 113 of Irfan Habib’s work, Economic History of Medieval India, 1200-1500: Rashidu’dd Fazhullah notes in Jami’u’t Tawarikh, I, p.66, that the Hindu slaves present in Inju’s villages in Iran in his time (about 1300 CE) were the descendants of the numerous Hindu slaves gathered by the Mongolian conqueror Sali Noyan in his raids in Hindustan and Kashmir in the 1250s. A Syrian Dom said that their elders remembered that they originated in the Mongolian era, around the 1260s CE. (http://www.domresearchcenter.com/journal/14/syria4.html)
  5. Approximately 1800 CE, came the last modern exodus from India ̶ the Parya Indians, who currently live in Iran and Afghanistan. “According to the Parya themselves, their ancestors migrated from India through Afghanistan around the turn of the 19th century”. Elena Marushiakova, Vesselin Popov, Gypsies in Central Asia and the Caucasus, p. 13.

In both Iran and Afghanistan, the majority population confuses the nomads, referring to them with either Indian or Arabic names: “The same label ̶ along with the names Hindustoni-Lyuli, Afgon-Lyuli and Chingar / Changar ̶ is given to other ethnic communities in the region, such as the Kavol and Chistoni, who migrated to the territories of modern Uzbekistan and Tajikistan from Afghanistan in the same period … The local population is unaware of their distinctiveness and perceives the Parya, Kavol and Chistoni as one and the same community” (Gypsies in Central Asia and the Caucasus, Elena Marushiakova).

Bibliography

Footnote nr. 26, page 113, Economic History of Medieval India, 1200-1500, by Irfan Habib:

https://books.google.ro/books?id=K8kO4J3mXUAC&pg=PA113&lpg=PA113&dq=Timur+brought+indian+slaves+in+Turkey&source=bl&ots=5Bla081BqR&sig=p1G1Ldc5-PEt3cffY-JyzBqQDnY&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwjptpnMs8_MAhXLVywKHbyaA6wQ6AEISjAJ#v=onepage&q=Timur%20brought%20indian%20slaves%20in%20Turkey&f=false

M. M. Bartlett, „Munster’s Cosmographia universalis” în JGLS (3), 31 (1952), pp. 83-90.

This article is the property of Indo-Romani Vidyalaya

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

În anul 1250, generalul mongol Sali Noyan a atacat India și i-a adus pe Țigani/Cingari, nu pe Romi,  în Țările Române

Marcel Courthiade susține că țiganii au emigrat din India, orașul Kannauj, ca sclavi ai prințului afghan Muhammad al Ghazni, în anul 1018, 21 Decembrie. În favoarea ipotezei lui Marcel Courthiade, pe care a preluat-o de la profesorul Eric Meyer, nu există dovezi lingvistice. Lingvistica este singura știință care ar rezolva misterul originii romilor. Dar, aici nu vom vorbi despre romi, ci despre Cingari, o altă populație indiană, al cărei nume a devenit sinonim cu robia, fiind pomeniți  în anul 1385 la Mănăstirea  Tismana împreună cu robii tătari. Acest indiciu este foarte important, căci, în anul 1250, mongolul Sali Noyan ataca India și aducea sclavi hinduși în Iran:
„… Rashid’dd Fazhullah a spus în Jami’u’t Tawarikh, I, p.66 că sclavii hinduși găsiți în satele Inju din Iran în vremea lui (c.1300) erau în mare parte descendenți ai multitudinii Sclavi hindici adunați de comandantul mongol Sali Noyan în raidurile sale în Hindustan și Kashmir în anii 1250. Din istoria  lui Timur aflăm despre înlăturarea unei mase mari de populație civilă din Delhi și alte zone, istorii care  pot fi citite în Sharaffu’din’Ali Yazdi Zafarnama II. pp.122-24, 136, 141, 153. Timur a sacrificat inițial aproximativ 100.000 de captivi în tabăra sa adunată înainte de asaltul său asupra orașului Delhi (pp. 92-94), deși Yahya Sirhindi, Tarikh i Mubarakshahi, p. 106, pune numărul 50.000 . „(Nota de subsol nr. 26, pagina 113, Istoria economică a Indiei medievale, 1200-1500, de Irfan Habib).

Lucrul cel mai interesant este faptul că Domii din Siria, a căror limbă diferă de limba Romani, susțin că au locuit în Europa înainte de a veni în Siria, și că au fost aduși de mongoli în anul 1260:

„La fel ca și țiganii din Orientul Mijlociu, țiganii din Siria își cunosc bine originea. Un  Dom a spus scriitorului că poporul său locuiește în Siria de aproximativ 200 de ani, și a împărtășit o legendă vagă despre și-a adus aminte de bunicul său spunându-i despre „Muntele Kurbatului” . Această patrie legendară a fost localizată undeva în Europa. În conformitate cu povestea, Domii au mers de la Muntele Kurbat în Europa, apoi în India și în cele din urmă în Siria unde au locuit de aproximativ 200 de ani . Domii sirieni spun: „În ultimii 25 de ani am început să ne întrebăm cine suntem noi?”. Judecând după legendă, se pare că ei au avut o sursă externă de informații despre originea lor care a fost mixată împreună cu niște povești de la strămoșii lor. Povestea despre munte poate fi influențată de rapoartele despre o trecătoare din Iran numit „Koli-Killer Pass” situat în apropierea orașului Shiraz. Iar presupunerea că au locuit în Europa poate veni din informațiile preluate de la romii europeni. De fapt, mulți dintre domii sirieni au avut contact cu romii europeni și au recunoscut distincțiile dintre limbile lor. Unii dintre domi  credeau că originar provin din Bulgaria. Un altul a declarat că oamenii mai în vârstă spun că originile lor erau în timpul Mongolilor, în jurul anului 1260.”

(sursa: http://www.domresearchcenter.com/journal/14/syria4.html)

Atât în ​​Iran, cât și în Afganistan, populația majoritară confundă nomazii, referindu-se la acestea fie cu nume indiene, fie cu arabe: „Aceeași etichetă ̶ împreună cu denumirile Hindustoni-Lyuli, Afgon-Lyuli și Chingar / Changar ̶ este dată altor comunități etnice în regiune, cum ar fi Kavol și Chistoni, care au migrat pe teritoriile Uzbekistanului și Tadjikistanului modern din Afganistan în aceeași perioadă … Populația locală nu este conștientă de caracterul lor distinctiv și îi percep pe Paria, Kavol și Chistoni ca fiind una și aceeași comunitate „(Țiganii din Asia Centrală și Caucaz, Elena Marushiakova).

Acești indieni puteau fi Cingarii (cu care Romii au fost confundați), și despre care a scris italianul Cesare Veccelio, în cartea sa, “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo” (1590). Desenul înfățișând indianca, cu numele de Cingara Orientale, îi aparține lui Cesare Veccelio, iar sculptura, lui Nicolas Cordier, datând din anul 1607, se numește la Zingarella.

Acei Țigani indieni nu erau romii, căci romii nu practică obiceiurile maritale dezonorante așa cum sunt reprezentați Cingarii indieni de izvoarele medievale. Cesare Vecellio, care i-a descris pe Cingari în “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo”, spunea despre ei:

Acesta este un fel de oameni, care  rătăcesc în jur de trei zile într-un loc, trei în altul, nu au loc permanent, sunt creștini, dar se deosebesc de credința noastră catolică … Ei au un Domn, care este numit Regele lui Colucut, care,…, se închină diavolului în formă adevărată, sculptată, pictată, spunând că el a fost trimis de Dumnezeu în fața dreptății … Acest Rege are deci niște brahmini sau preoți care …atunci când dorește să ia o soție … este că unul dintre acești Sacerdoți este mai onorat, și doarme înainte cu mireasa lui și îi ia virginitatea și apoi este plătit cu cinci sute de ducați, oferindu-i libertatea de a fi mereu (în plăceri) carnale cu Regina …

La pagina 472 a ediției din 1589 titlul este Libro XI degli habiti dell’Asia, Indo Orientale di Conditione. Pe următoarea pagină găsim desenul unei țigănci, cu îmbrăcăminte specifică, proaspăt indiană, cu legenda Cingara orientale (poza articolului). La pagina 472 citim titlul Mulier orientalis, que vulgo Cingara dicitur– femeie orientală căreia vulgul îi zice Cingara. La pagina 474 este infățișată altă indiancă numită Donna Indiana Orientale di conditione, sau Nobilis Mulier Indica Orientalis. La pagina 475 vedem costumul unei femei Indiana Orientale di mediocra conditione.

Romii nu au avut niciodată Brahmani, nici nu există acest cuvânt în limba lor. Romii niciodată nu s-au închinat lui Satan. Hainele cu care femeia Cingar este reprezentată nu sunt caracteristice femeilor Rome. Niciodată romii nu au practicat obiceiuri rușinoase ca cel descries de Veccelio. La romi femeia trebuie să fie virgină în noaptea nunții. Concluzia este că Cingarii indieni descriși de Veccelio nu erau romii.

Migrații din India de-a lungul secolelor

Pe de altă parte, şi din India au pornit multe rase diferite de indieni către Europa. Iată aranjat de mine cronologic, exodul câtorva rase indiene diferite care au migrat către Europa. De subliniat că toţi aceştia aveau limbii proprii. Şi în ziua de azi, vorbitorii dialectelor numite Dom din Turcia sau Israel, nu se înţeleg cu vorbitorii dialectelor numite Romani din Europa :

  1. anul 166 î.e.n, când a fost menţionată prima colonie de indieni în Armenia antică, cei care câteva sute de ani mai târziu au fost convertiţi forţat de Sfântul Grigorie Luminătorul Armeniei la creştinism.( The Asiatic journal and monthly register for British and foreign India, China and Australasia, Volume 22, London 1837, pag. 181 )
  2. apoi în Persia, în anul 450 e.n., indienii aduşi de regele Bahram Gur.
  3. anul 700 e.n., când arabii au atacat provincia indiană Sind, şi i-au luat în sclavie pe indienii Jatt. Despre populația indiană Jatt , colecția de proverbe arabe a lui Maidani specifică faptul că Zotii sunt prinzonieri din Sind. Mafātī al-ʿUlūm , lucrarea omului de stat persan al-Khwārizmī, a fost compilată în 975-997. Acesta scria despre Zott: „zotii sunt păzitorii drumurilor. Aceștia sunt, vorbind strict, un popor de origine din Sind, numiți și Djattan.” Cartea aceasta este una dintre cele mai vechi enciclopedii islamice. Vedem că Jatii sunt descriși ca prinzonieri ai arabilor luați din Sind. Goeje, M. J. de (Michael Jan), Mémoire sur les migrations des Tsiganes à travers l’Asie, pag. 6-7: „Do not teach the police commissioner to do research or to Zotti fly. Biggest liar, the prisonnier of Sindh. The author notes about the first Zott that are vile people , about the second as each of low birth Sindi is given to a son of king.” Colecția Freytag, Prov. II, 580, N. 609. Atacul arabilor contra Sindului s-a petrecut prin anul 700 e.n.
  4. anul 1250, generalul mongol Sali Noyan a adus sclavi hinduşi din Hindustan şi Kashmir în satele lui Inju în anii 1250,conform notei de subsol nr. 26, pag 113 din lucrarea lui Irfan Habib, Economic History of Medieval India, 1200-1500: Rashidu’dd Fazhullah nota în Jami’u’t Tawarikh, I, p.66, că sclavii hinduși prezenți în satele lui Inju în Iran pe timpul său (circa 1300) erau descendenții multitudinii de sclavi hinduși adunați de învingătorul mongol Sali Noyan în raidurile sale în Hindostan și Kashmir în anii 1250.Un Dom sirian spunea că bătrânii lor îşi aminteau că originează din timpurile Mongolilor, aproximativ în anii 1260 era noastră (http://www.domresearchcenter.com/journal/14/syria4.html)
  5. aproximativ anul 1800 e.n. , acesta este ultimul exod modern din India – al indienilor Parya , care actualmente trăiesc în Iran şi Afghanistan.”According to parya themselves their ancestors migrated from India through Afghanistan around the turn of 19 century .” Elena Marushiakova, Vesselin Popov, Gypsies in Central Asia and the Caucasus, pg. 13.

Şi în Iran şi Afghanistan, populaţia majoritară îi confundă pe nomazi, denumindu-i cu nume ori indiene, ori arăbeşti: „The same label-along with the names Hindustoni-Lyuli, Afgon-Lyuli and Chingar/Changar-is given to other ethinc communities in the region, such as the Kavol and Chistoni, who migrated to the territories of modern Uzbekistan and Tajikistan fro Afghanistan in the same period… The local population is unaware of their distinctivenes and perceives the Parya, Kavol and Chistoni as one and the same community.” (Gypsies in Central Asia and the Caucasus Elena Marushiakova)

Bibliografie

Footnote nr. 26, page 113, Economic History of Medieval India, 1200-1500, by Irfan Habib:

https://books.google.ro/books?id=K8kO4J3mXUAC&pg=PA113&lpg=PA113&dq=Timur+brought+indian+slaves+in+Turkey&source=bl&ots=5Bla081BqR&sig=p1G1Ldc5-PEt3cffY-JyzBqQDnY&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwjptpnMs8_MAhXLVywKHbyaA6wQ6AEISjAJ#v=onepage&q=Timur%20brought%20indian%20slaves%20in%20Turkey&f=false

M. M. Bartlett, „Munster’s Cosmographia universalis” în JGLS (3), 31 (1952), pp. 83-90.

This article is the property of Indo-Romani Vidyalaya

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Marcel Courthiade înşeală romii și guvernul indian. Posibil ca la 20 noiembrie 1018 poporul Kalasha a fost luat în sclavie

Domnul Marcel Courthiade a îmbrățișat ideea unui profesor francez, Eric Meyer, că timpul invaziei lui Mohamed al Ghazna împotriva Indiei era momentul exact al exodului strămoșilor romi. El s-a bazat pe un text, Kitab al Yamini, în care sunt descrise invaziile și raidurile prințului Ghazni. Pentru a justifica acest presupus eveniment istoric, se invocă și un fragment din cartea Kitab-al-Yamini, în care se menționează că Mahmud al Ghazni a jefuit Kannauj, un oraș important de peste 50.000 de locuitori și, în 20 decembrie 1018, a capturat întreaga populație, "bogați și săraci, albi și negrii" [...] cei mai mulți dintre ei "notabili, artiști și meșteșugari", pentru a-i vinde, "familii întregi", în Ghazni și Kabul, conform Textului lui Utbi)
Toți cercetătorii țiganologi sunt de acord că detaliile pielea albă și pielea întunecată, sunt o dovadă că acei indieni au fost strămoșii romilor, deoarece numai romii au pielea întunecată sau albă. Acesta este un non-sens. Se știe că în India trăiește națiunea Kalasha, care aproape toți sunt albi, au ochi albaștri și sunt blonzi. Limbajul lor este Indo-Arian, dar ei cred că sunt descendenții războinicilor greci ai împăratului Alexandru cel Mare. În Kitab al Yamini nu există nici măcar o mică mențiune despre numele națiunii rome.
Cel de-al doilea argument potrivit căruia romii nu s-ar califica drept sclavi ai lui Mohamed al Ghazni, este acela că strămoșii lor au fost inferiori de castă și că nu li s-a permis să trăiască în orașele Indiei, conform
Legilor lui Manu.

Bibliografie

https://en.wikipedia.org/wiki/Kalash_people

Kalash_Girls);_Tahsin_Shah_04
Dr Marcel Courthiade (INALCO, I.R.U.), The Gangetic city of Kannauʒ : original cradle-town of the Rromani people, First published in „Linguistic and Oriental Studies from Poznań”
POZNAŃ 2003 Wydawnictwo naukowe pp. 273-286. later in „RROMS: FROM THE GANGES TO THE THAMES”
Mircea Itu, Julieta Moleanu, Cultură și civilizație indiană, p. 112, Editura Credis, 2003.

 

Marcel Courthiade deceives the Roma and Indian Government. On 20 November 1018 maybe the Kalasha people were taken in slavery

Mister Marcel Courthiade embraced the ideea of a French professor, Eric Meyer, that the time of invasions of Muhammad al Ghazna against India was the exact moment  of the Exodus of Roma ancestors. He was based on a text, Kitab al Yamini, in which are described the invasions and raids of  the Prince Ghazni.  To justify this alleged event, is invoked a fragment from the book Kitab-al-Yamini, in which is noted that Mahmud of Ghazni plundered to Kannauj, a major city of more than 50,000 inhabitants, and, in 20 December 1018, captured the entire population, ‘rich and poor, light and dark […] most of them ‘notables, artists and craftsmen’ to sell them, ‘entire families’, in Ghazni and Kabul (according to Al-‘Utbi’s text).

All the gypsy researchers agree that the (idiot!) detail light skin and dark skin, is a proof that those indians were the ancestors of Roma, because only the Roma people have dark and light skin. This is a non-sense. It is known that in India is living the Kalasha nation, which almost all of them are white, have blue eyes and are blond. Their language is Indo-Aryan, but they believe that are the descendants of the Greek warriors of the Emperor Alexander the Great. In Kitab al Yamini does not exist even a little mention about the name of Romani nation.

The second argument that the Roma would not qualify as Muhammad’s slaves is that their ancestors were inferior by caste, and they were not allowed to live in cities under the Manu’s Laws.

Bibliography

https://en.wikipedia.org/wiki/Kalash_peopleKalash_Girls);_Tahsin_Shah_04

Dr Marcel Courthiade (INALCO, I.R.U.), The Gangetic city of Kannauʒ : original cradle-town of the Rromani people, First published in „Linguistic and Oriental Studies from Poznań”
POZNAŃ 2003 Wydawnictwo naukowe pp. 273-286. later in „RROMS: FROM THE GANGES TO THE THAMES”
Mircea Itu, Julieta Moleanu, Cultură și civilizație indiană, p. 112, Editura Credis, 2003.