Mișcarea rromilor – primul meu contact

Era prin anul 1999 când am fost chemat iarăși la birou de pastorul țiganilor din cartierul caransebeșean Pipirig. Îmi amintesc că a zis:

-Am auzit că citești mult. Hai la mine să îți dau recomandare să mergi la facultatea de romani, poți ajunge om mare.

Nu că nu eram deja. Dar am dat curs invitației. Când am intrat în biroul țiganului am fost uimit de dotări. Avea calculator, mobilier modern, și multe altele. Am mers vreo câteva zile pe la el. Vorbeam despre diverse subiecte. Nu știam că omul mă studiază. Era chiar binevoitor, se vedea clar că vrea să mă ajute. M-a chemat chiar la el acasă să dicutăm despre romi. Într-o seară însă, la plecare i-am zis în romani: DEVLESA KAKO- cu Dumnezeu, unchiule. În acel moment am văzut dezamăgire, dispreț și respingere în privirea lui. M-a întrebat surprins: tu știi țigănește? Da, i-am răspuns, dumneata nu știi? Nu, a zis el. Din acel moment nu a mai vrut să ne întâlnim.

Atunci am înțeles că în mișcarea romilor nu ai loc dacă ești rom și știi limba!

Reclame