Gheorghe Sarău- eroarea sa interpretând prima scriere în limba Romani- anul 1555, Andrew Boorde

În cartea Romii, India şi limba Romani (1998), domnul Gheorghe Sarău, profesor de limba ungară, a menţionat și analizat defectuos prima scriere în limba Romani, atestată la anul 1555  într-o carte scrisă de englezul Andrew Boorde . Această primă menționare a limbii rome constă dintr-o listă de 13 propoziţii  obţinute de Andrew Borde, într-o cârciumă, de la romii întâlniţi de el în provincia  Egiptul Minor, din Grecia. Lista lui Andrew Boorde este un monument de limbă scrisă, chiar dacă este de dimensiuni modeste, căci este PRIMA ATESTARE oficială a limbii romilor în  afara Indiei. Lista lui Andrew Boorde, scrisă la anul 1555 este comparabilă cu cel mai vechi document scris în limba română, scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, scrisă la 1521. Deci, trebuia analizată cu rigurozitate ştiinţifică. Gheorghe Sarău, român, deci  necunoscător de acasă a vreunui dialect rom, a interpretat eronat  adverbul interogativ  KATER.

Eroarea lui Gheorghe Sarău

Am spus şi voi repeta până când voi pleca din viaţa aceasta: un ROMÂN nu poate interpreta CORECT limba şi istoria romilor! Dovada stă în eroarea de interpretare a lui Gheorghe Sarău, şeful catedrei de „rromani” de la Universitatea Bucureşti.  Pentru că nu a învăţat limba romani într-o familie de romi, Gheorghe Sarău NU O CUNOAŞTE COMPLET. Chiar constituirea catedrei de „rromani” de către un român necunoscător al secretelor unui dialect rom, aruncă o umbră de neîncredere pe numele Universităţii Bucureşti.

Andrew Boorde scrie propoziţia romă  „Cater myla barforas?”, şi o traduce prin „How farre is it to the towne?” Fără îndoială că  traducerea lui era aproximativă, dar reda întrucâtva sensul întrebării, chiar dacă nu exact. Gheorghe Sarău reinterpretează  şi RESCRIE în alfabetul INUTIL inventat de Marcel Courthiade, lista celor 13 propoziţii rome dată de Andrew Boorde.

Faptul că Gheorghe Sarău NU ştie BINE limba Romani, este demonstrat cu succes prin traducerea pe care o face propoziţiei în discuţie, completând eronat traducerea veche de 500 de ani, făcută de Andrew Boorde. Gheorghe Sarău traduce „Cater myla barforas?” prin două posibilităţi: „la câte mile este oraşul cel mare?”, şi  „Câte mile sunt până la oraşul cel mare (capitală)?”. Gheorghe Sarău inserează  fără sens cuvinte rome, încercând să înţeleagă o propoziţie simplă, pe care oricare rom vorbitor nativ ar înţelege-o fără problemă.

Iată cum rescrie și  interpretează eronat Gheorghe Sarău vechea  întrebare redată în 1555 de Andrew Boorde:

„Kater (keti) mila (mile) [isi ji ko] bar’ foras?” – „câte mile sunt până la marele oraş?”,

Forma corectă a expresiei notate de Andrew Boorde este conform limbii romani dialect tradițional Kalderash :

Katar malavaa’  bar foras- pe unde întâlnim pe marele oraş?

”Katar”– adverb interogativ, în limba Romani Kalderash (şi în toate dialectele rome) înseamnă DE UNDE şi PE UNDE. Este limpede pentru mine, vorbitor nativ, din formula KATAR  MALAVAS că NU putea fi vorba de MILE (unităţi de măsurare a distanţei), ci este vorba de verbul indian milna– a întâlni. Pentru a întări cele spuse de mine, dau exemplele rome: Katar phirespe unde umbli? Răspuns: katar kamaupe unde vreau! Dr. Natalia Ivend, romni din Anglia, folosește chiar această formă, kater. Ablativul –ter, apare prescurtat în dialectul Kalderash, sub forma –te, în întrebarea Soste– de ce, în loc de Sostar– de ce.

Deci nu era vorbe de MILE, sau kilometri, cum credea Sarău acum 20 de ani, ci de verbul din limba Hindi MILNA- a întâlni, a obţine, a nimeri. Romul întâlnit de Andrew Boorde în 1555 întreba pentru că nu ştia pe care drum să se îndrepte, şi cu siguranţă, i-au fost indicate două, sau mai multe drumuri.

Repet, domnul Gheorghe Sarău, acum 500 de ani, romul anonim întreba:

KATER malava bare foras- PE UNDE întâlnim pe marele oraș?

Concluzii:

Gheorghe Sarau confundă verbul rom  ”a întâlni, a nimeri”- MALAVAS (noi întâlnim), cu milele, unități de măsurare a distanței.

Gheorghe Sarău  nu știe sensul  secundar, foarte important al cuvântului KATAR, adică PE UNDE. Katar însemană și PE UNDE, dar și DE UNDE.

Gheorghe Sarău îl corectează după 500 de ani pe Andrew Boorde, cel care a scris lista, cel care a luat interviu primilor  romi din Europa.

Aceeaşi greşeală de INTERPRETARE O FACE după zece ani de la tipărirea cărții lui Sarău, şi  Jean-Pierre Liegeois, în cartea Romii în Europa, pagina 35, editată de Council of Europe, în 2008, citându-l la Bibliografie (p. 287), pe Gheorghe Sarău, cu cartea lui, India, romii şi limba Romani. Nici doctorandul în „rromani” Cristian Pădure nu lasă nenotată scrierea lui Andrew Boorde, şi o specifică în scrierea sa ABC-ul despre  limba rromani. De reţinut este faptul că domnul Cristian Pădure este doctorand la Sorbona, şi student al lui Marcel Courthiade, şi fost student al lui Gheorghe Sarău. Nici Cristian Pădure nu observă eroarea lui Gheorghe Sarău, dar, mai GRAV, nici  dr. Marcel Courthiade însuşi, comisar lingvistic al limbii „rromani” la Consiliul Europei.

Propoziția nr. 7 dată de Andrew Boorde este ”Pe, pe, deue lasse”, tradusă de Boorde prin ”Drynke, drynke for God sake”, Sarău o RESCRIE și o traduce ERONAT (parțial) din nou, prin  ”Pi, pi e e Deweleste” (Bea, bea, pentru Dumnezeu).  Boorde scria Deue lasse, adică Zeii sunt buni (lașe), iar Sarău introduce cu de la sine putere locativul –este, inexistent în scrierea lui Boorde.

Propozița nr. 8 redată de Boorde este ”Achae, da ma manor la vene- mayde, geue me bread and wine” (Fată, dă-mi păine și vin), este rescrisă de Sarău prin” Fată, dă-mi pâine și bere.”  Sarău a confundat ”la vene”-vinul, cu lovina– bere, (în unele dialecte rome) tradus de Boorde prin ”vin” un cuvânt probabil pus de Boorde în locul țigănescului MOL- vinul. Repet, Boorde traduce la vene prin vin, Sarău scrie lovina-bere. Eu consider că trebuie luată în considerare traducerea lui Boorde la cele 13 propoziții rome, căci el a fost cel ce a vorbit  cu romii în anul 1547, nu Gheorghe Sarău.

La propoziția nr. 10, Sarău face o greșeală minoră, dar greșeală. Boorde scria: Achae, awordey, susse- mayde, come huther, harke a worde: Fată, vino aici, auzi un cuvânt. Sarău traduce prin ”A chae, aw orde I shun- fată vino aici și ascultă.” Sarău nu a văzut acel SUSSE! Eu, vorbitor nativ, îl simt: șun șe– auzi, fă!

În 2005 eram  studentul lui Gheorghe Sarău, și dumnealui mi-a data nota 6 la sesiune, pentru că am REZOLVAT CORECT testul dat de dumnealui: să traducem din limba română în romani un text, pe care eu l-am scris parțial cu alfabetul inventat de Marcel Courthiade. Când l-am întrebat  DE CE el, românul Ghoerghe Sarău îmi dă mie, țiganului vorbitor nativ, nota 6, răspunsul lui Gheorghe Sarău a fost ”pentru că nu știi alfabetul inventat de Marcel Courthiade. ” Atunci am decis  să renunț la facultatea de LIMBA ȚIGĂNEASCĂ condusă de românul Gheorghe Sarău.

În 2005 Gheorghe Sarău era profesor doctor conferențiar de limba ”rromani”, și publicase în anul 1998 cartea Romii, India și limba Romani. Tot în anul 1998, când publica Romii, India și limba Romani, Gheorghe Sarău își primea doctoratul în dialectul spoitorilor, condus de ROMÂNCA Lucia Wald. Comisia de ROMÂNI care a acordat titlul de doctor în filologie țigănească: prof. univ. dr. Sanda Râpeanu, decanul facultății; prof. univ. dr. Gheorghe Mihăilă, de la Univ. București, membru al Academiei Române, cercetător științific; pr. I. doc Andrei Avram, de la Institutul de lingvistică; prof. univ. dr. Gheorghe Bolocan de la Univ. Craiova; referate neoficiale de: dr. Vladimir Drimba și de dr. Marcel Courthiade, de la INALCO Paris. Oare știau acești domni că Gheorghe Sarău interpreta incorect prima scriere a limbii Romani, și o deforma?

În 2005, când Gheorghe Sarău îmi dădea mie nota 6, eu vorbeam déjà de 30 de ani limba Romani Kalderash. În familia mea NICIODATĂ nu s-a oprit vorbirea limbii Romani, din India Vedică pînă în Europa. Acest ROMÂN, făcut doctor  în limba ȚIGANILOR SPOITORI de ALȚI ROMÂNI, a dat mie, nepotului lui Cârpaci Jurca, țigan fierar celebru în Caransebeș, nota 6. Gheorghe Sarău s-a apucat la vârsta de 30 de ani să învețe singur limba romani, după cum a mărturisit în Academia Română, analizând scrierea lui Barbu Constantinescu, Probe de limba și și literatura rromilor din România. Deci, Gheorghe Sarău este născut la 1956, eu la 1976.  Este mai mare cu 20 de ani decât mine. El învăța în studenție singur limba romani după o carte de nici 80 de pagini în original, limba romilor. Dovada că dacă înveți după carte, nu înveți bine, este în analiza de față.

Deci, Sarău avea în 1983, vârsta de 27 de ani. El, la 27 de ani se apuca să învețe singur limba. Eu, în 1983, aveam déjà 8 ani de limba Romani Kalderash, Gabor și alte dialecte. Ținând cont că eu știu de acasă limba Romani, cei 8 ani ai mei sunt echivalenți cu facultatea și doctoratul. Eu am învățat de la bunicii mei, Mezinca și Jurca, limba Romani, nu dintr-o carte incompletă, ca Gheorghe Sarău.

Mie îmi place cartea Romii, India și limba Romani, dar sunt dator bunicilor mei Cârpaci Jurca, Cîrpaci Mezinca, Goman Ion, Goman Iordana, și străbunicii mele Sânziana, să repar eroarea făcută de Gheorghe Sarău. Străbunica mea, Sânziana, avea 100 de ani când a murit. Cu ea vorbeam în limba țigănească. Bunica mea, Iordana a fost deportată din ordinul lui Hitler. Le sunt dator deci cu INDICAREA CORECTĂ a sensurilor cuvintelor rome.

Am amintit cartea lui Sarău, Romii India și limba Romani, la conferințele ținute de C.N.C.R, am apreciat-o chiar pentru titlul fericit ales. Îmi amintesc amuzat că la prima conferință ținută de Consiliul Național de Cultură a Rromilor Romano Kher, ținută anul trecut, domnul Tudor Gheorghe spunea că țiganii nu sunt indieni, și eu i-am replicat că și Sarău, pe care el, Tudor Gheorghe, îl laudă, scria în cartea sa, că țiganii spuneau în anii 1400 că vin din India. Am constatat cu uimire că Tudor Gheorghe, nu știa că Sarău menționează în cartea lui, proveniența indiană a țiganilor.

Întrebarea mea pentru  școala lui Gheorghe Sarău

Cum poate un om care nu știe bine limba în care pretinde că este doctor să întocmească o programă și un regulament de Concurs național de limba și istoria romilor? Ținând seama de faptul că Gheorghe Sarău a dat puncte de reper ca ”Originea și migrarea romilor-primele izvoare cunoscute”. În acest punct de reper desigur că intră și primele 13 propoziții descrise de Andrew Boorde.

 

Bibliografie

Andrew Boorde First Boke of the Introduction of Knowledge (1555) site https://archive.org/details/fyrstbokeintrod01boorgoog

Romii, India, şi limba Romani, p. 230, editura Kriterion 1998.

Jean-Pierre Liegeois, în cartea Romii în Europa, pagina 35, editată de Council of Europe, în 2008.

https://gheorghesarau.wordpress.com/about/

– sept. 1979 – iulie 1983  student al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine (Universitatea din Bucureşti), la secţiile rusă – maghiară, facultativ: spaniolă şi bulgară.Alte limbi studiate, individual, în timpul studenţiei: limba rromani (ţigănească), începând  din anul 1983, la încurajarea prof. univ. dr. Gheorghe Mihăilă, a prof. univ. dr. Emil  Vrabie şi a lect. univ. Ioana Prioteasa.

REGULAMENT SPECIFIC privind organizarea şi desfăşurarea Concursului naţional şcolar de istoria şi tradiţiile rromilor cu începere din anul şcolar 2011-2012,  Nr. 32160 / 2 martie 2012

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

 

Reclame

2 gânduri despre „Gheorghe Sarău- eroarea sa interpretând prima scriere în limba Romani- anul 1555, Andrew Boorde”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s