Rumân însemna sclav!

Noi suntem rumani, noi suntem rumani,
Noi suntem aici in veci stapini

~Nicolae Furdui Iancu si altii.

Problema principala cu teoria dinstinsului „cântăreț român de muzică populară, adevărat simbol al munților Apuseni și al județului Alba, care cu vocea dumnealui puternică, minunat timbrată, a cucerit o multitudine de fani și, totodată, și prin repertoriul deosebit căruia îi sunt definitorii elementele spațiului mitic românesc, stările cu care țăranul român se confruntă și evenimentele importante din viața acestuia” este ca… hmm… cum sa spun eu, este ca da peste un impediment de natura istorica.

In partea asta de lume cuvintul „ruman”, „roman” a insemnat cam tot timpul „sclav”. Oamenii liberi se numeau in alte feluri, razesi, mosneni, la rigoare boieri, dar nici intr-un caz rumani/romani. Aceasta din urma stare e ceva in care decazi. Nu o zic eu, o noteaza istoria, ingaduiti-mi sa citez (din Giurescu) :

Aceiaşi oameni sînt numiţi cînd într-un fel, când într-altul, după punctul de vedere special din care sînt priviţi. Ca vecini de moşie în acelaşi hotar sau hotare apropiate, ei sînt megiaşi. Ca proprietari prin moştenire ai ocinelor lor, sînt dedi, dedini, nasledniţi, moşteni sau moşneni. Sînt cnezi şi juzi ca stăpâni ai iobagilor lor, iar ca oameni liberi, cnezi şi judeci. […] Dar pe lîngă aceste titluri care exprimă doar cîte o anume însuşire a lor, proprietarii mai au unul: ei sînt boieri, adică nobili. Acesta este cel mai important dintre titlurile lor. El le însumează pe toate celelalte şi se subînţelege pe lîngă fiecare din ele.

Din moment ce dregătorii şi marii proprietari sînt numiţi boieri, denumirea de megiaşi se restrînge la micii proprietari devălmaşi care nu ocupau dregătorii. Ei o păstrează şi o poartă cu mîndrie, ca un titlu care-i distinge de oamenii de rînd. Cum sub raportul material mulţi dintre aceşti mici proprietari se confundau cu ţăranii neliberi, cu rumânii, numele singur arăta toată marea deosebire dintre ei. El constituia un adevărat titlu nobiliar. Megiaşul nu era numai omul cu moşie – mulţi dintre rumâni aveau şi ei pămînt – dar omul liber, omul care, spre deosebire de rumân, era stăpîn pe persoana şi libertatea lui, de care putea dispune după voinţă. În acest înţeles, îl întîlnim foarte des în zapisele prin care, începînd de la sfîrşitul secolului XVI, micii proprietari se vînd rumâni. Titlul de megiaşi pe care şi-l dau cu prilejul vînzării nu exprimă numai ideea că sînt proprietari, cît mai cu seamă că, în această calitate, ei sînt oameni liberi, şi prin urmare capabili să se vîndă cui voiesc. Că interpretarea aceasta este întemeiată, o dovedeşte, între altele, şi faptul că uneori înţelesul de proprietar se pierde cu totul, spre a nu rămîne decît acela de om liber, în opoziţie cu rumânul. Cel ce se liberează de rumânie, cu ori fără moşie, se face megiaş sau se megieşeşte.

Cum vedem, megiaşii nu sînt, cum s-a crezut, ţărani proprietari, ci boieri. Ei alcătuiau boierimea fără dregătorii, care a continuat vechiul fel de stăpînire a pămîntului în devălmăşie, în vreme ce boierimea cu slujbe, îmbogăţită prin ele, după ce a cumpărat drepturile megiaşilor sărăciţi, şi-a hotărnicit părţile, constituind marea proprietate. Prin îmbucătăţire între urmaşi şi înstrăinare, ocinile megiaşilor s-au tot micşorat şi împuţinat. Megiaşii vechi au dispărut în rîndurile iobagilor şi ai ţăranilor fără pămînt. Megiaşii din secolul XVII înainte sînt mai toţi urmaşii marilor proprietari din secolele precedente. Cea mai mare parte dintre ei s-a scoborît în masa poporului de rînd, şi toţi ar fi dispărut de mult, dacă n-ar fi fost alimentaţi necontenit cu scoborîtorii marilor proprietari, dintre care mai mulţi au revenit la starea de devălmăşie.

Cuvintul „roman” contine in sine, in germene, in etimologie, extensiunea si intensiunea sclaviei, sau ma rog, a lipsei libertatii. Se zice ca uneori istoria poate servi ca felinar, intru iluminarea unor aspecte altfel inexplicabile din viata de zi cu zi. Se mai zice si ca etimologia cuvintelor e un drum mai curat catre sensul lor, mai ales cuplata cu o analiza istorica, decit orice alta incercare de definire.

O fi.

Author: Mircea Popescu

http://trilema.com/2011/ce-inseamna-sa-fii-ruman/

Reclame