Țigani și Cingari, două rase diferite, o confuzie de 500 de ani

Datorită omonimiei (asemănării) a două cuvinte diferite, athinganoi și cingar, s-a produs o confuzie care persistă și azi, după 500 de ani. Athinganoii erau menționați încă din Imperiul Bizantin, din anii 600 e.n.. CINGARII au venit din India în jurul anului  1422, când călugărul italian Hieronymus Foroliviensis i-a întâlnit. Acesta îi întreba pe indienii  proaspăt sosiţi de unde vin, iar aceştia au spus că doar unii erau din India. În volumul XIX al lui Muratori, aflăm că acești indieni misterioși, Cingari, se duceau la Roma, în 7 August 1422, și din nou, doar unii susțineau că sunt din India, et ut audivi aliqui dicebant quod erant de India.

cingara orientaleLa Zingarella

La stânga ilustratia cărții din 1590, a lui Cesare Vecellio, care a scris  “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo”, în care acesta înfățișa albumul costumelor tradiționale și costumul țiganilor orientali. Pe versoul gravurii din 1590 legenda gravurii spune  Cingara orientale, overo donna errante. În legenda gravurii sunt date informații despre acești indieni care aveau brahmani și practicau ritualuri sexuale pe care romii nu le practică.

La dreapta, este sculptura La Zingarella, de Cordier, sculpată între anii 1607-1612. Este limpede că italianul Zingarella provine din Cingar, numele castei indiene Cingar.


Cingarii indieni diferiţi de athinganoi
Cingarii indieni sunt altă rasă, se pare. Despre exonimul Ceangar aflăm că este pronunțat și Žingar în India (http://www.iranicaonline.org/articles/gypsy-i). Numele este format din două cuvinte persane chun-var și gar- fabricant. Să fie acest cuvânt persan, Žingar, sursa pentru italianul Zingarra, numele ţiganilor în Italia? După tradițiile lor, ciungarii au părăsit Iranul în timpurile străvechi (K. S. Singh, People of India, Rajasthan, part one, vol. XXXVIII). Dacă sunt emigranți probabil că exonimul le-a fost stabilit după meserie. Chungarii indieni nu au o limbă specială, ci vorbesc limbile regionale indiene din teritoriile locuite.
în Studii și materiale de istorie medie, vol. IX în articolul Literatura istorică transilvăneană în limba maghiară (sec. xvi) sunt citați doi autori maghiari : „Cîteva dintre însemnarile lui Székely pot fi alăturate celor ale lui Heltai prin aceea că se referă la situația demografică din momentul descălecarii ungurilor. La descrierea întîmplărilor din timpul domniei lui Carol cel Mare spune despre Panonia : „dar atunci n-au locuit aici unguri, ci fel de fel de neamuri : valahi, avari, alani, slavi, și alte neamuri din care acum putem vedea doar foarte puțini”. Aceeași informație o repetă și pe pagina următoare unde însa nu amintește pe avari, dar, apar în schimb ostrogoții, grecii, bulgarii, sîrbii și țiganii. ” (Vekov, 102: 1978). Heltai Gáspár și-a scris Chronica între anii 1510–1574, deci trebuie să-l credem când afirmă că țiganii locuiau în Panonia pe timpul împăratului Carol cel Mare (742/748 – † 28 ianuarie 814).
În acest caz, indienii Cingari erau diferiţi de ţiganii din Cronica lui Heltai. Cesare Vecellio (1590) în lucrarea “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo” îi denumeşte pe indieni drept Cingara orientale, overo donna errante.
Ţiganii ştiau că ei sunt indieni, este şi normal, şi au declarat acest lucru, pe la 1590, lui Cesare Vecellio, care a scris acest lucru în opera sa, “Degli habiti antichi et moderni di diverse parti del mondo”, în care acesta înfățișa albumul costumelor tradiționale și costumul țiganilor orientali, iar pe versoul gravurii legenda este Cingara orientale, overo donna errante. În legenda gravurii sunt date informații despre acești indieni. Redăm mai jos textul fragmentar în italiană așa cum îl aflăm în articolul On the former costume of gypsies, scris de Henry Thomas Crofton.
Iată textul în italiana medievală de la pagina 466 a ediței din 1590, textul a fost mutilat în alte ediții și a aruncat multă îndoială:
Journal of the Gypsy Lore Society n.s.v.2 , 1908-1909, pag. 223
„Qvesta e vna sorte di gente, la quale va errando tre giorni in vn luogo, et tre in vn altro, et non hanna mai luogo permanente, sono Christiane, ma hanno qualche diuersita dalla Fede nostra Cattolica. Il lor Signore, et altri fra loro Nobili s’infarinano la faccia, e tutto il resto del corpo con farina di sandali macinati, et altri odori preciosissimi. Hanno vn Signore, quale dimandano il Re di Colucut, il quale come Gentile fa adorare il Demonio in vera forma scolpito, et dipinto, dicendo, che sia stato mandato da Dio par far giustitia, se ben credono in Dion anchora. Questo tal Re ha alcuni Bramini, ouero Sacerdoti, i quali stima assai, et quando esso Re vuole pigliar moglie, fa che vno di questi Sacrdoti piu honorato dorma prima con la sua Sposa, et gli leui la verginita, et poi la paga di quatttrocento, o cinquecento ducati, dandogli liberta per sempre di poter vsar carnalmente con essa Regina, sotto al cui Regno sono cueste sorti di gente. L`Habito della sopra-posta Cingara e, che porta in capo vna diadema accomodata di legno ligiero, coperta di fasce di tela di molte braccia lunghe. Vsa camice lauorate di seta, et d`oro diuersi colori con molta bell` opera, et lunghe quais fino aț piedi, le quali hanno le maniche large, et lauorate con belissimi ricami, et lauori. Si lega vn manto di panno sopra vna spalla, et se lo fa passare sotto lțaltro braccio, et e tanto lungo, che arriua quasi fino ao i piedi. I capelli suoi cadono dalla testa sopra le spalle, et con qualche figliuolino sostenuto da qualche fascia legata al coll di essa vanno cosi vagando.”
Textul de mai sus este scandalos din punctul de vedere al practicilor de puritate ale romilor.
Traducerea mea este făcută cu ajutorul googletranslate, dar este ușor inteligibil pentru un vorbitor cult de limba română. Iată traducerea celor mai importante pasaje:
Acesta este un fel de oameni, care se rătăcesc în jur de trei zile într-un loc, trei în altul, nu au loc permanent, sunt creștini, dar se deosebesc de credința noastră catolică … Ei au un Domn, care este numit Regele lui Colucut, care,…, se închină diavolului în formă adevărată, sculptată, pictată, spunând că el a fost trimis de Dumnezeu în fața dreptății … Acest Rege are deci niște brahmini sau preoți care …atunci când dorește să ia o soție … este că unul dintre acești Sacerdoți este mai onorat, și doarme înainte cu mireasa lui și îi ia virginitatea și apoi este plătit cu cinci sute de ducați, oferindu-i libertatea de a fi mereu (în plăceri) carnal cu Regina …
Este limpede pentru orice rom că Cingarii nu erau Romi. La romi, MIREASA TREBUIE SĂ FIE VIRGINĂ. În nici un dialect rom nu există cuvântul Brahman / sacerdot. Noi spunem RASHAI.
La pagina 472 a ediției din 1589 titlul este Libro XI degli habiti dell’Asia, Indo Orientale di Conditione. Pe următoarea pagină găsim desenul unei țigănci, cu îmbrăcăminte specifică, proaspăt indiană, cu legenda Cingara orientale (poza articolului). La pagina 472 citim titlul Mulier orientalis, que vulgo Cingara diciturfemeie orientală căreia vulgul îi zice Cingara.
La pagina 474 este infățișată altă indiancă numită Donna Indiana Orientale di conditione, sau Nobilis Mulier Indica Orientalis. La pagina 475 vedem costumul unei femei Indiana Orientale di mediocra conditione.
Cât despre numele de egipteni al romilor, se pare că l-au „împrumutat” de la athinganoi, care își spuneau Micuții Egipteni, pentru că veneau din Micul Egipt, care era situat în Grecia, lângă cetatea Modon.
Este clar că Cingarii erau indieni, din moment ce pomenesc numele orașului Calcutta, și aveau Brahmini, preoți. Mai mult, capitolul din scrierea lui Veccelio este dedicat costumelor indiene.
Mai există un document medieval, citat în cartea lui Gheorghe Sarău, India, romii și limba romani. Iată despre ce este vorba: călugărul Geronimo în Cronica de la Forli (1422), menționează că unii țigani spuneau că vin din India.
Athinganoii
În Imperiul Bizantin, athinganoii nu acceptau să fie atinşi, aşa cum vedem din textul
Anatemei Bizantine (sec. IX), din care citează cercetătorul Ellie Cohen în cartea sa History of the Byzantine Jews: A Microcosmos in the Thousands Year Empire. Numele de athinganoi , de neatins, provine din practica ereticilor sabateeni, care-şi atestau practica prin formula „nu mă atinge, că sunt pur” ( cf. Ellie Cohen, 76). Şi presbiterul Timotei de Constantinopol scria în anul 600 e.n., în Reprimirea ereticilor, că „cei numiţi acum athinganoi” , nu atingeau pe nimeni. Este vorba deci, de un autonim izvorât din practica neatingerii. Deci cuvântul „ţigan” nu a fost dat din exterior, în batjocură ţiganilor, ci a fost folosit de ţigani pentru a face deosebirea dintre secta lor creştină şi celelalte. Athinganoii sau ațiganii erau greci, vorbeau în un amestec de Greco-Persan, așa cum ne zice Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldavie. Există și alte surse europene medievale care mărturisesc că țiganii vorbeau greaca, nu limba Romani
În final, conchidem că omofonia dintre indianul Cingar şi grecescul Athinganoi, cu diversele variante de pronunţie (zingar), a dat naştere la…500 de ani de confuzie.

Ţiganii erau greci, aşa cum spune şi proverbul românesc, dar şi mărturiile lor înregistrate în documentele medievale, iar cingarii erau indieni, aşa cum mărturiseau ei înşişi în faţa călugărului Cesario Vecceli, în anul 1590. Cine erau însă, indienii descrişi de fratele Geronimo la 1422? Enigme ale istoriei… Este sigur că indienii care mergeau la 1422 la Roma, nu erau indienii descrisi de Cesario Vecceli, căci şi Geronimo la 1422, şi Vecceli, la 1590 îi descriu ca fiind nou veniţi în Italia.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s