Critică la Culegere de texte biblice în limba romani de Gheorghe Sarău

D-l Gheorghe Sarău, român, după biografia sa, a primit din partea Univ. Sorbona, un atestat de traducator-translator în limba rromani, acordat  de Centrul de Studii Țigănești. În 2002, anul editării traducerii pe care eu o critic, Gheorghe Sarău era numit conferențiar universitar doctor, conform deciziei de numire nr. 1159 din 23.04. 2002 a Universității București, în baza O MEC nr. 3571 din 19.04.2002.

Aici puteți citi traducerea eronată în limba rromani comună , pdffăcută de Gheorghe Sarău  biblrrom

 

Iată lista de erori:

1-Cuvântul Geneza nu poate fi tradusă prin O Anglutnipen, deoarece Anglutnipen  înseamnă început. Romii căldărari nu înțeleg acest cuvânt. Trebuia o perifrază, de genul Sar kărdia o Del e Phuv – cum a făcut Dumnezeu pământul.

2I phuv sas ćući – Pământul era o țâță!

I phuv sas șiuși – pământul a fost deșert și gol, vroiați să ziceți, domnule Sarău. Romii Gabori (unii), cunosc acest cuvânt, dar cu pronunția șiușo. Oricum am traduce, cuvintele țigănești, ciucio și nango, tot cu gândul la goliciune umană trimit, pentru că genul adj. ciucio (gol, masc.) se schimbă sub puterea subst. fem. phuv, și devine…ciuci – sân. Acest cuvânt hindus și rom (chuchi- sân, hindi, romani), a dat naștere la jargonul românesc ciuciu, cu referire la organul sexual masculin. În acest caz, înțelesul textului sacru este pornografic. Deși cuvântul Ciuci înseamnă goală, deșartă, este folosit doar de romii Gabori. Pentru Romii Căldărari traducerea dvs. ar însemna Pământul era o țâță! Trebuia tradus E phuv sas nangi. E adevărat, și adj. Nangi, și Ciuci, sunt indiene, înseamnă goală, dar unul se referă la nuditate (nangi) iar celălalt la lipsa de conținut (ciuci). E adevărat, ciuci este traducere corectă a conceptului de deșartă, dar de neînțeles de Romii Căldărari. De altfel, dacă ar citi un Rom Gabor, ar înțelege același lucru ca și căldărarul, pentru că Gaborii folosesc altă pronunție, și doar într-o expresie consacrată, Șiușe vastesa– cu mâna goală. Eu tot cu perifrază aș fi tradus, să nu ajungă textul sacru al Bibliei motiv de batjocură: Pe phuviate na sas khanchipe pământ nu era nimic. Dacă vroiați să înțeleagă un anumit trib de ursari, trebuia scris Opral i phuv nana sas nișto…

Dvs. ați tradus așa: I phuv sas ćući, na sas khanć pa laθe: pământul era o țâță, nu era nimic deasupra ei! Trebuia scris pe late, nu pa late. Pe late înseamnă pe ea (deasupra ei)…Folosind traducerea Bibliei ortodoxe, Şi pământul era netocmit şi gol (2), trebuia tradus: Thai e phuv sas bi-lashiardini thai nangi. În subsol trebuia să specificați că în ebraică, în textul original biblic, Moise a scris tohu-vabohu (3), care înseamnă după Septuaginta nevăzut și neformat. În acest caz, traducerea ar suna așa: Thai e phuv na sas dikhlini, thai na sas la șiand (forma).

Iată traducerea englezească a Septuagintei: But the earth was unsightly and unfurnished, and darkness was over the deep, and the Spirit of God moved over the water. (4)

3-Opral o muj e paněnqe xoripnasqo sas tunăriko – Deasupra feței apelor adâncului era întuneric

Traducerea dvs. nu respectă ordinea țigănească. La noi, ca în India, se pune adjectivul înaintea substantivului. Și dacă vroiați să faceți o traducere doar cu cuvinte pure, indiano-țigănești, de ce ați folosit românescul tuniariko? Trebuia TAMLIPEN, TEMINA sau TAMA, că astea sunt cuvintele vechi țigănești și sanscrite . Topica folosită de dvs. este eronată, nu corespunde stilisticii dialectelor rome: Deasupra gurii apelor adâncului era întuneric.

Eu  aș traduce așa: Kalimos sasas opral…. Întuneric era deasupra…

4-O Devel dikhlăs ke i dud sas laćhi – Dumnezeu a văzut că lumina, dudul? era bună

Substantivul DUD – lumină nu are gen feminin în țigănească! Doar Romii Gabori îl cunosc, Țiganii Căldărari nu au auzit acest cuvânt. Gaborii spun O UDUD, de gen masculin. Dar dvs., domnule Gheorghe Sarău, fiind ROMÂN, nu ȚIGAN, ați aplicat genul cuvântului românesc lumină la cuvântul țigănesc VUDUD. Dud ar fi înțeles drept pomul dud, Morus nigra, în latină.

5-Te aven nìśte dudărne – Să fie niște luminători, duzi?

Dudiarne – luminători, nu există la Romii Gabori! Nu cred că ar înțelege invenția dvs  nimeni. Eu înțeleg că în limba română există mijloace de îmbogățire a vocabularului, dar noi, romii nu suntem români, nici lingviști, nici nu ne-ați ajutat să pricepem sofismele acestea.

6-O Devel anavărdăs – Dumnezeu  a numit?

Verbul anaviardias nu este folosit de romi. Noi spunem O Del akhardia, sau bushlia, sau dea anau. Ce mai folosit, la nivel de majoritatea dialectelor europene este verbul akhardea.

7-Te avel jekh   zinzaripen – Să fie o întindere

Zinzar nu este verb Căldărăresc, ci Spoitoresc. Noi spunem Anzar. Nici Căldărarii, nici unii Ursari nu ar înțelege Zinzar. Tăria biblică ar fi trebuit tradusă prin Zuralimos, și ar fi înțeles toți, că Zoralo este un cuvânt comun. Anzar provine din sanscritul pasarati, deci forma anzar este mai corectă decânt zinzar, după părerea mea. Sufixarea lui zinzar cu sufixul -ipen, conform teoriei straturilor, produce confuzie. Nici un căldărar, argintar, fierar nu ar înțelege ce înseamnă zinzaripen. Noi spunem anzarimos.

8-Vov  ulavdăs le pană save sine telal o zinzaripen kaθar le pană, save si opral o zinzaripen –  și a despărțit apele care erau sub întidere, de la apele care sunt deasupra întinderii?

Aici apar o serie de probleme. Verbul Spoitoresc SINE înseamnă EI, ELE SUNT. Același verb, la Romii Arli înseamnă Ei erau. Ce facem cu visul unei limbi comune a romilor mondiali construită pe principiul demonstrat de Marcel Courthiade în fața Comisiei lingvistice a Uniunii Europene, că ar exista o limbă comună care se regăsește în dialecte?

Verbul Spoitoresc SINESAS înseamnă Ei, ele erau, dar Romii Căldărari nu înțeleg, nici alții! Ați greșit din nou, traducând KATAR LE PANIA- de la ape, în loc să spuneți LE PANIENDAR. Katar le pania, ar fi un răspuns la întrebarea Katar aves?

9-Te del i phuv ćarlin – Să dea pământul pășune

Ciarlin nu înseamnă verdeață, ci pășune, și este folosit de Romii Arli din Sofia. Trebuia scris Te del i phuv cear, sau ZELENIMOS. Biblia spune verdeață, nu pășune.

10-Pheren i phuv aj telăren la – Umpleți pământul și-l  plecați?

Telăren înseamnă PLECAȚI! Dumnezeu le-a dat poruncă oamenilor să populeze pământul, și apoi să plece? Unde, pe Lună? Nu e corect, Gheorghe Sarău! A supune se spune THON TALA E CIANG. Dumneavoastră chiar aveți buna intenție să îmbogățiți lexicul limbii prin cuvinte originale, pt. că TELE înseamnă JOS, dar prin adăugarea factitivului IAR, nu este corect, sensul nu este dat. Trebuia spus THON TALA TUMARE PUNRE – puneți sub picioarele voastre.

11-“Te aven nìśte dudărne…k-aśti te ulavel : să fie niște luminători…care să despartă

Greșeala dvs, domnule Gheorghe Sarău, este că ați conjugat verbul să despartă la singular, or, luminătorii cer conjugarea la plural: te hulaven, nu te ulavel. Dacă era un singur luminător, o super-novă de pildă, atunci puteați să scrieți ulavel.

12-O Devel kerdăs…o dudărno…savo te xulajarel:  D-zeu a făcut…luminătorul…să facă să coboare?

Trebuia să fiți consecvent și să folositți acel telearel, inventat de dvs., nu acest minunat hulaiarel, care pentru romii căldărari ar însemna să facă să coboare. Știu, unii romi au cuvântul xulai-stăpân, preluat din armeană. Romii căldărari nu au acest cuvânt, și de ar citi ce ați scris, ar înțelege că soarele face să coboare ceva, un corp ceresc. Știu, cobori în jos, Luceafăr blând. Nu dvs, domnule Gheorge Sarău l-ați adus pe Luceafăr în limba romilor ci eu, eu l-am coborât din inaccesibilitatea ce părea veșnică.

13-Te aven pherde e pană kaθar e зivutre: să fie pline apele de la animale?

Nu știi Romani, Gheorghe Sarău, se vede că nu te-ai născut între romi! Dacă Dumnezeul Oștirilor, Savaot, ar fi vorbit atât de greșit gramatical la începutul creației, apoi lumea ar fi fost mult mai strâmbă decât este acum! Să mişune apele de vietăţia zis Yahweh Tsebaot în Tora. Trebuia un asociativ. Cuvântul jivutre nu este cunoscut de romii căldărari. Textul nu are înțeles.

14-O Devel laćhesphendăs lenqe: D-zeu bine le-a spus?

Iarăși ați inventat un cuvânt! A binecuvânta nu există în limba romilor căldărari. La versetul 24 din nou ați inventat un cuvânt, sapiarne-târâtoare, și la 26 folosiți de acum consacratul hulaiaren, și cu asta, sensul Sfintei Scripturi este, conform traducerii dvs:

D-zeu a zis: să dea pâmântul pe jivutre de dinapoia tipului lor, pe vaci, pe cei care fac să se transforme în șerpi și ai urâtului pâmânt jivutre de dinapoia tipului lor.

O Devel phendăs: “Te del i phuv зivutren palal lenqo tìpo, guruvnăn, sapărnen aj зungale phuvăqe зivutren palal lenqo tìpo.” Așa ai tradus, domnule Gheorghe Sarău, versetul 24, cap I, Geneza! Nici versetul 25 nu este mai prejos. Iată cum înțeleg romii căldărari din Caransebeș traducerea ta: D-zeu a făcut ai urâtului pământ jivutre de dinapoia tipului lor, vacile de dinapoia  tipului lor, și pe toți șerparii pâmântului de dinapoia tipului lor. D-zeu a văzut că erau bune.

Următoarele versete sunt la fel de genial traduse de Gheorghe Sarău: Pe dinapoi D-zeu a zis: Să-l facem pe om de dinapoia feței noastre, de dinapoia asemănării noastre, el să împartă deasupra…aici ați comis-o d-le Gheorghe Sarău! Ați pus o flexiune feminină la un subs. masculin. Așa ceva nici un rom n-ar înțelege: opral le derăvăqe maćhen: deasupra peștilor mărilui! Deci, nu deasupra mării, ci MĂRILUI! Ca când marea ar fi de gen hermafrodit. Nu mărului, ci mărilui! La vers 28, porunca lui D-zeu pare că este incompletă, le zice oamenilor să crească ceva, dar nedefinit:  “Barăren,…apoi traduceți bine, dar incomplet, butăren tumen, și acum din nou o dați în bară lamentabil: pheren i phuv aj telăren la: umpleți pământul și-l plecați. Nu mai vorbesc de îndemnul de a împărți deasupra peștii mărilui: aj xulajaren opral le derăvăqe maćhen, fără a spune cu cine, și mai ales ce să împărțească deasupra lor. O doriav- marea, masc., cere în oblic articolul LE, și flexiunea -ES, domnule Gheorghe Sarău: le doriaveskă mashen!

15-dinem lenqe sar xaben i sasti zèleno patrin: le-am dat ca hrană sănătoasa verdul frunză.

Domnule Gheorge Sarău, noi spunem zeleni patrin, adjectivul primește genul substantivului…Și parcă în Biblie D-zeu zicea toată iarba, sea e cear, nu scrie sănătoasă. Știu, unii romi spun sasti– completă, alții spun sari, iar căldărarii spun sea. Este confuziv să traduceți cu sasti, că înseamnă și sănătoasă.

Dumnezeu a înnebunit în a șaptea zi?

16-thaj anθ-o eftato dives Vov dinglilăs palal i sasti Pesqi butĭ: și în cea de-a șaptea zi, El dinglias de dinapoia sănătoasei lui munci

Dinglias o fi înseamnând s-a odihnit, dar nu la căldărari. Dacă un rom din Maciova, Caraș-Severin ar citi sau auzi acest versetul ar fi tentat să înțeleagă că Vo dililias- el a înnebunit. Romii Doljenski spun chiar dilingiovi -el înnebunește! Romii ruși, din Prekmurski, au diliniol-el înnebunește.  Romii Sepecide au dinliarela– înnebunește pe cineva, verbul intranzitiv ar fi dinliandilo, foarte aproape de dinglilias…Pentru conjugarea Sepecide se poate consulta cartea Sepecides-Romani, de lui Petra Cech și Mozes F. Heinschink, pag. 28…Sofia Erli Romani are dilingiovel-el înnebunește, Ursarii români au denilo– nebun, denililo– a înnebunit. Dialectul Arli din Macedonia are dilingiola– el înnebunește, Vershend Romani are diliniol, Romungro la fel, Kosovo Arli are dilingiovela, Bugurdji Romani are deniola, diniola,, toate însemnând el înnebunește. La toate dialectele poate fi și denililias sau dinlilias…Gh. Sarău dă în dicționarul său Rrom/Român, din 2006, editura Sigma, forma de perfect dinglisailias (pg. 57). Un profesor așa de mare de romani, creator de limbă standard, să nu știe că nu poate pune în canonul limbii cuvinte și forme confuzive? Sursa pt. diverse dialecte: http://romani.uni-graz.at/romlex/lex.cgi?st=mad&rev=y&cl1=rmyb&cl2=en&fi=&pm=in&ic=y&im=y&wc=

Un rom analfabet căldărar dacă ar auzi că O Del dinglilias, ar înțelege ori că a înnebunit D-zeu, ori nu ar înțelege nimic. Oricum, chiar dacă ar ști să citească, tot i-ar trebui unui rom normal cu câteva clase, să-i citească un elev de-al lui Sarău, că alfabetul în care scrie Sarău și școala lui, este ca ideogramele chinezești pt. orice rom, chiar cu 12 clase!

Noi zicem altfel la odihnă. Prefer să nu comunic cuvântul. Biblia zice:iar în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale. Căldărarii nu spun dives, nu au auzit niciodată, ei spun ghes– ziua.

Rezumând traducerea a două pagini jumate la capitolele I și II din Geneza, un rom căldărar ar înțelege că (subliniez cu roșu): Biblia începe cu misteriosul Anglutnipnasθe (kabbală țigănească?),apoi, pământul era un sân, deasupra feței apelor xoripnasqo (sunetul x nu există în romani, și țiganul ar citi X normal, ceea ce nu ar produce nici un sens în mintea lui), și duXul Lui D-zeu (în cazul în care pricepe că litera q din –pnasqo, se referă la c-ul normal) umbla, nu se purta, cum scrie în Geneză, deasupra apelor. În mintea țiganului se va produce un șoc când va afla că D-zeu este FEMEIE, da, așa scrie: E Devlesqo duxo, și că are ceva numit DUX. Aici este una din cele mai mari diferențe între dialectele rome, articolele hotărâte variate, care, folosite incorect, produc neînțelegeri. Mai multe amănunte la http://confluente.org/marian_nutu_carpaci_1489489858.html

Apoi, D-zeu zice Să fie dud! Țiganul nostru căldărar va înțelege că este vorba despre dud, pomul, sau Morus nigra. În acest caz, țiganul nostru vă asigur că va arunca traducerea domnului Gheorghe Sarău. Adio pocăință în lingua maternă. 

Observații: domnule Gheorghe Sarău a folosit un mixaj corupt  din următoarele dialecte, conform teoriei straturilor emisă de Marcel Courthiade de la Sorbona: dialectul ursăresc, căldărăresc, spoitoresc. Mixajul acestor trei dialecte nu are bază istorică, niciodată cele trei dialecte nu au fost amestecate de vorbitorii lor. Confundă prepoziția căldărărească după (pala, în conformitate cu, potrivit cu ) cu palal care înseamnă de dinapoi, în spatele cuiva. Calchiază limba română în versetul Și a fost o noapte și apoi o dimineață, traducând cu palal, rezultatul fiind unul nenatural și fără putință de a fi înțeles: Kadă, sas jekh răt thaj palal sas jekh texarin: așa, a fost una noapte și de dinapoi a fost una dimineață. Domnul Gheorghe Sarău nu folosește articolul nehotărât căldărăresc ÎK, ci folosește numeralul Yek-unu. Palal se folosește desemnând un raport spațial: Palal aveltar– el vine dinapoi. La vers. 11, Apoi a zis D-zeu, presupun că autorul a căzut pradă omonimiei celor două cuvinte diferite pala, și palal, crezând că romii au calchiat românescul dinapoi, rezultând apoi, și a tradus prin Palal, o Del phendeas: De dinapoi, D-zeu a zis, în loc să traducă Apoi, D-zeu a zis. Acest apoi se traduce prin Thai, nu prin palal.

Erori fonetice: sufixul de genitiv plural, -ke, nu este pronunțat așa de căldărari. Noi, căldărarii spunem KĂ. Nici dativul nu este pronunțat ke de căldărari, ci -kă, Noi spunem manushes dem– omului i-am dat, nu manusheske di(ni)om.

Contorizând, de 23 de ori d-l Gheorghe Sarău a tradus cu palal, în loc de thai (I Genèza, I: 1-31; II: 1-3), rezultatul fiind nenatural, nici un rom nu ar fi înțelege mesajul textului sacru.

Fac precizarea că autorul nu indică varianta de traducere a Bibliei în română după care a tradus în țigănește.

17-O Raj O Devel lias le manuś thaj thovdăs les anθ-i bar le Edenosqi k-aśti te butĭkeren la aj te arakhel la.

Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse şi l-a pus în grădina cea din Eden, ca s-o lucreze şi s-o păzească. Așa scrie în Biblie. Iată traducerea lui Gheorghe Sarău: Domnul Dumnezeu a luat oamenii și l-a pus în grădina Edenului ca  să o lucreze ei și  să o  păzească el.

Ce înțeles are această traducere? Iată-l: că D-zeu a luat oamenii și cineva l-a pus pe Dumnezeu în grădina Eden, ca să o păzească ei și să LUCREZE EL, Dumnezeu, grădina! Am încercat să scot un sens din traducerea lui Gh. Sarău, care nu a adăugat markerul acuzativului, –es, după manush, și are serioase probleme la exprimarea subtilă a  pronumelor personale în markerele de conjugare. În limba romilor nu este necesar să fie puse pronumele personale în fața verbului, deoarece markerele de conjugare arată dacă este vorba despre o conjugare la singular sau plural: kerel– el, ea face, arakhel-el, ea păzește, keren– ei, ele fac.

18-O sap sas maj ćorno sar savorre зungale зivutre le phuvăqe, saven kerdinăsas len O Raj Devel.

La capitolul 3 al Genezei, se vede clar că domnul Sarău nu cunoștea bine dialetul căldărăresc, pentru că traducerea este tragică:
Șarpele era cel mai hoț ca toate urâtele jivutre ale pământei, pe care le făcuse D-zeu.

Da, ale pământei. De ce am tradus așa? Pt că articolul hotârât LE cere flexiunea ES dacă este vorba de subst. masculine, iar substantivul PHUV este femin, și în acest caz, căldărarii pun articolul LA în fața subst. phuv cu flexiunea EA între substantiv și sufixul de declinare al genitivului: la phuviakă pronunță căldărarii, nu la phuviake. Traducerea lui GH. Sarău, le phuviake, este incorectă, și produce confuzie în mintea cititorului căldărar, pt. că substantivul feminin phuv este articulat cu articol masculin, și flexionat cu flexiune de feminin, iar unii cititori chiar pot crede eronat că este vorba de un plural, pt că articolul le este folosit și pt plural…

19- Tha’ palal o plòdo le rukhesqo anθar o maśkar e barăqo, o Devel phendăs:“ Te na xan anθar lesθe, thaj nić te azban lesθar, te na meren.”

Biblia zice: Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!”

Gheorghe Sarău traduce Geneza cap 3, vers 3: Și de dinapoia plodului rukhului din mijlocul grădinii, D-zeu a zis: Să nu mâncați din el, și nici să loviți de la el,  să nu muriți!

Plod înseamnă copil, cu sens peiorativ. Ce să înțeleagă un căldărar, sau un ursar? Fruct se zice o pher, dar este foarte rar. Căldărarii ar traduce așa versetul Thai anda o frukto le kashtesko….

Romii Arli ar înțelege suflet (ruh),  în loc  de rukh-copac. Atunci traducerea ar fi De după plodul? sufletului D-zeu a vorbit…

Trebuie să ai avut o bogată imaginație să îți închipui că un copac are un fiu uman, adică un PLOD, iar D-zeu de după plodul copacului respectiv ar spune ceva…așa, cu teamă de șarpe?

Corect era te na azbaven tume lestar: să nu vă atingeți de el. D-l Sarău a uitat să introducă un factitiv, care a schimbat sensul versetului,, și din nou îl folosește pe palal– de dinapoi, în loc de anda(r). Mulți căldărari nu știu cuvântul vechi rukh, și atunci nu înțelege țiganii, domnule! Cel mult s-ar gândi că rukh înseamnă LUP (ruv), și atunci sensul ar fi: Și D-zeu de dinapoia plodului lupului a zis:

19-avena tume sar o Devel, prinзarindos o laćhipen: veți ca D-zeu, cunoscând binele și răul

În dialectul căldărăresc, gerunziul se termină în -indoi, nu în -indos! Acest sufix e din alt dialect, ca și sufixul -ipen, noi avem în căldărărească -imos: lașimos– binele. Litera rusească 3 nu are ce căuta în alfabetul latin, făcând IMPOSBIL înțelesul traducerii. Romii de abia știu să citească în alfabetul normal.

20-Atùnć putarde pen penqe jakha kël s-ol duj: atunci li s-au deschis amândorura ochii

Căldărarii nu spun căl sol dui, ci liduiengă. Sol dui este ursăresc, pare-mi-se. Căldărarii nu spun putarde, ci pâtărde.

21-garavde pen kaθar o muj le Rajesqo le Devlesqo maśkar e rukha e barăθar: s-au ascuns de fața Domnului în mijlocul pomilor de la cea mare.

D-l Gheorghe Sarău confundă ablativul (tar) cu genitivul (kă). Oricum, Theta grecesc nu poate fi citit de un rom, și nici înțeles ca ablativ, iar corect ar fi fost: mashkar le rukha la bariakă, dar ca să nu fie confuziv, textul cel mai bun ar fi fost: garavdinepe ande e Bar Eden, ande lako mashkar kai sas rukha: s-au ascuns în Grădina Eden, în mijlocul ei, unde erau pomi.

22-zorphendemas: am poruncit în versetul 11 cap. 3. Este un cuvânt inventat, nu există.

23-paśxoxavdăs man: m-a amăgit, în vers 13 cap 3. Alt cuvânt inventat.

24-O Raj Devel phendăs le sapesqe:armandino san tu maśkar savorre guruvnă…thaj te xas saniphuv

În Biblie D-zeu îl blesteamă pe șarpe între toate fiarele câmpului, iar Gheorghe Sarău introduce și clasa vacilor în spusele lui Dumnezeu…Blestemat ești tu între toate vacile…și să mânînci pământ subțire….în loc de țărână. Era suficient phuv, nu invenția dvs. d-le Sarău.

25-aj o rukh sas te putarel varekasqe i godĭ: și copacul era să deschidă cuiva mintea

Da, așa ai tradus, domnule Sarău! Era să deschidă mintea? Cum, prin cădere pe calota craniană a acelui cuiva? Iată traducerea Ortodoxă femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă.

Mama Eva, CANIBALA, și-a mâncat PROPRIUL PLOD, la pag. 6 a traducerii

27- Lias, kadă, anθar pesqo plòdo aj xalăs; dias vi pesqe murśesqe, savo sas paśal laθe, thaj o murś xalăs vi vov? a luat, așa, din AL SĂU PROPRIU PLOD și a mâncat și a dat și propriului bărbat, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el!

Canibalismul a început de la Adam și Eva! Așa ar pricepe un țigan care știe sensul cuvântului românesc PLOD… Și știți de ce ar înțelege așa? Că ați pus pronumele reflexiv pentru copac. Iar căldărarii îl folosesc pentru a se exprima despre oameni, nu copaci. Țiganul căldărar ar pricepe că Eva a luat din propriul ei PLOD, adică fiu, și l-a consumat ritualic cu Adam în starea Paradisiacă. Așa dați de lucru teologilor țigani care peste 500 de ani, dacă toate Bibliile de pe Terra s-ar pierde, și ar rămâne doar traducerea dvs., ar înțelege că Eva a mai avut un PLOD în afară de Cain și Abel, făcut cu Lilith probabil!

28- Atùnć putarde pen penqe jakha kël s-ol duj : și atunci s-au deschis ochii KEL SOL doi

Așa ar pricepe un căldărar. Nu avem expresia asta KĂL SOL DUI. Cheia Fa, Sole?

29- thaj sas man dar: și am posedat frică

Nu sas manghe dar, mi-a fost fricăci Adam poseda o frică. O avea el de la Tatăl. Sas man este POSESIV. Sas man khăr– am avut casă. Sas manghe dar – mi-a fost frică. Gheorghe Sarău, nu știi Romani!

30-biamalipen nu există la căldărari, nu l-ați pus în paranteză ca variantă la dushman.

31-tha vov xulajarela opral tuθe – bărbatul tău … va face să coboare de deasupra ta.

32-ke saniphuv san tu aj anθ-i saniphuv amboldesa tut – că pământ subțire ești tu, și în pământ subțire te vei întoarce. Zice Elohim omului…nu scrie în Geneză așa, scrie pământ, nu subțire. Traducere fantastică.

Invenții de neînțeles pentru romii căldărari

33- Dikh save sine le palutne le Nojesqe – o construcție tipic spoitorească, sine înseamnă erau în spoitorește. Nici un căldărar nu ar înțelege acest cuvânt.

34-Le trin ćhave kerdine kaθar o Nòje sas: o Sem, o Ham aj o Jafet – katar înseamnă de la, construcție eronată. Cei trei copii făcuți de la Noe, așa se traduce corect cum a tradus incorect Sarău. A omis să pună la genitiv numele lui Noe.

35-Versetul următor, de la pg. 7, este din nou incorect, folosindu-se același eronat katar.

35- Atùnć o Devel phendăs le Nojesqe: “O agor svakone зivutresqo si lino anglal Manθe, anθar kodoja ke pherdine i phuv e зungalimatença; dikh, Me uśtăvava len khetanes la
phuvăça: atunci D-zeu a zis lui Noe: sfârșitul fiecărui jivutro  este luat de dinaintea mea, de aceea că au umplut pământul cu urâțenii; uite, eu îi voi trezi khetanes cu pmântul.

Nici un căldărar nu ar înțelege khetanes– împreună. Geneza 6:13 spune așa:

Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Noe: „Sosit-a înaintea feţei Mele sfârşitul a tot omul, căci s-a umplut pământul de nedreptăţile lor, şi iată Eu îi voi pierde de pe pământ.

Domnule Gheorghe Sarău, aveți impresia că traducerea dvs. redă sensul Sfintei Scripturi?

36 – Ker tuqe jekh kaśtutno bero, anθar o goferosqo kaśt, aj te rigăres kadava
anθ-e kherorre thaj te des les, anθral aj avrăl, e tatekalipnaça.

O traducere pe care doar Sarău o poate înțelege: Fă-ți un bero de lemn, din lemn de gofer, și să rigiares acest bero în căsuțe, și să-i dai pe interior și exterior cu tatekalipnasa.

Eu niciodată nu am auzit că la salcâm se spune gofer! Nici bero nu înțeleg călădărarii ce este, iar a împărți nu se spune rigiares! Ce să mai zicem de tatekalipnasa, care se traduce prin căldura neagră. Vroiați să spuneți smoală. Ați inventat un nou cuvânt.

37- traduceți coți, unitatea de măsură biblică prin kunia, deși noi spunem kuia. Nu ar înâelege un căldărar.

38- Thaj, dikh, Me kerava te avel jekh baroćhoripen le panĕnqo p-i phuv – și uite eu voi face să fie o mare hoție de ape pe pământ.

 Prefigurarea lui Hitler în Geneza de după Sarău

39-k-aśti te samudarel svakone зivutres telal o ćèro – ca să omoare pe fiecare jivutro de desubtul cerului.

Verbul SAMUDAREL  nu există în nici un dialect rom! L-ați inventat dvs., d-le Gheorghe Sarău, din modernul, ongisticul Samundaripen- Holocaustul romilor. Să vă fie rușine de halul în care vă bateți joc de limbă!

40-Thaj tu, le tuqe anθar savorre xapnasqe giva aj ker lenθar xamata- și tu , ia-ți din hapnasche grâuri și fă din ele mîncăruri. Nimeni nu a auzit declinarea hapnasche.

Concluzie pt. 4 pagini de traducere a Genezei: 32 de greșeli, plus folosirea incorectă a lui palal de 30  de ori. Total: 52 de greșeli făcute de auto-declaratul doctor în monstruoasa rromani comună.

Evanghelia lui Ioan

La vers. 4 confundați genul subst dud, îl faceți feminin. Am mai zis, doar Gaborii cunosc cuvântul vudud- lumină, dvs îl folosiți de  5 ori, producând un efect hilar al textului sacru:

41-Kadava avilo sar jekh ćaćărno kaśti te phenel palal i Dud thaj savorre te patăn Lesθe- acesta a venit ca un făcător de adevăr ca să spună de după dud și toți să creadă la el.

D-le Gheorghe Sarău, vorbiți țigănește cum vorbește un ungur românește! Este real și explicabil prin faptul că dvs. sunteți profesor de limba ungară! Deformare profesională. Ați inventat cuvântul chacharno în loc de mărturisitor.

42-Na sas vov i Dud, vov avilo te phenel palal i Dud- nu era el duda, ci el a venit să spună ascuns de după ea. Biblia hazlie!

43-Kadă, o Lav sas i ćaćutni Dud, kaj dudarel sa le manuśen, kaj aven anθ-o sundal- așa, Cuvântul a fost ciaciutni duda, care dudarel toți oamenii care vin în sundal.

Cel mult ar înțelege romii duriarelîndepărtează, nu luminează. Nici din ciaciutni nu ar înțelege mare lucur, iar SUNDAL este un cuvânt al romilor din Iugoslavia, noi nu îl înțelegem, nici nu l-am auzit de la strămoșii noștrii.

44-Vov sas anθ-o sundal thaj o sundal kerdilo lesθar, thaj o sundal na prinзardăs Les: el era în sundal și sundalul s-a făcut de la el, și sundalul nu l-a cunoscut. Asta se înțelege la romii căldărari din Caraș-Severin. 

45- Iisus era FEMEIE

Domnule Gheorghe Sarău, sunt dezamăgit total! Nu numa că nu redați textul biblic fidel, dar îl mai și faceți pe Iisus femeie:

Ioan 1,11: Avilo kaj Lesθe e manuśa thaj na dikhle Les miśto….kaj înseamnă ori UNDE, ori la o femeie, animal sau obiect de gen feminin. Prin punerea lui KAI în fața pronumelul personal masculin LES, l-ați făcut pe Iisus FEMEIE, și ați mai folosit și declinarea incorectă! Iată traducerea dvs. tradusă de mine, rom vorbitor nativ, în două moduri, unul JIGNITOR la adresa lui Iisus, iar celălat mod, de neînțeles:

  1. El a venit la o ea care era LA EL….2. El a venit unde la ea/el oamenii și nu l-au văzut bine…

Iată versetul Scripturii: Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.

Gheorghe Sarău  reintroduce erezia lui Arie în Noul Testament

46-thaj ame dikhlăm Lesqi slàva, jekh slàva sar i slàva le korkorrutnesqi kerdino e
Dadesθar – și noi i-am văzut slava, o slavă ca slava lui korkorutno făcut din Tatăl.

Țiganii căldărari nu spun korkorrutno! Noi spunem korkoro. Mixați dialectele jalnic, d-le Ghe. Sarău!

Iisus nu a fost făcut, ci născut, spune Crezul Ortodox! Erezia lui Arie este ANATEMIZATĂ! D-voastră, d-le Gheorghe Sarău, îi duceți pe romii creștini înapoi în anii 300 e.n. când creștinismul s-a confruntat cu erezia episcopului Arie. Iată punctul doi din erezia ariană care a cuprins întreaga creștinătate: Fiul  e creat din vointa Tatalui, dar nu  din fiinta Lui,  ci din nimic, fiind prima Sa creatura. Fiul are existenta inainte de timp, dar nu din eternitate, caci a existat un timp, cand El nu era. (https://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/sinoade-ecumenice/sinodul-i-ecumenic-la-niceea-325-arianismul-70568.html)

Pe lîngă eroarea aceasta gravă, îl mai faceți FEMEIE și pe Dumnezeu Tatăl! De ce? Pt. că puneți articolul hotărât feminin E înaintea numelui Tatălui.

Nu aveți studii elementare de teologie, nu știți nici romani, dar sunteți plătit de Ministerul Educației de 28 de ani ca profesor doctor de rromani standard. Sunteți INCULT, d-le Gheorghe Sarău!

Traducerea Evangheliei lui Luca, pg. 10, demonstrează amestecul dialectal inventat de dvs., d-le Gheorghe Sarău. Pe drept cuvânt, țiganii au dreptate când au denumit  ”limba lui Sarău” acest mixaj îngrozitor! Limbile rome reprezintă castele rome, nu ne mai amestecați dialectele, vă puneți contra ordinii naturale. Amestecați VOIT articolele hotărâte: 5. Anθ-e divesa e Irodosqe, le thagaresqe…Adică amestecați dialectul Arli cu Căldărar. La versetul 6 introduceți Ursar: S-ol duj sas śuźe anglal o Devel, și inventați un cuvânt care nu produce nici un sens : savorre mekhebută e Devlesqe. Din nou îl faceți pe D-zeu femeie, așa ar citi un rom căldărar, și nici un rom din lume nu ar înțelege ce înseamnă mekhebută.  La versetul 7, citim că Zaharia și ELisabeta erau PLINI. Nu spune de ce, ce au mâncat, dar avem certitudinea că erau PLINI, și motivul infertilității Elisabetei este că nu avea prunci făcuți cu un ne/evreu, un Goim adică:

7. Na sas len rakle, anθar kodoja I Elisaveta n-aśtilas te bianel aj s-ol duj sasas pherdemanuśa: nu au avut fii de străini, de aceea Elisaveta nu putea să nască, și amândoi erau oameni umpluți. 10. Anθ-i vrăma e xungisaripnasqi, i sasti lùmă rugisajli k-o Devel avri, unui căldărar îi dă de înțeles că în vremea xungaripnasqi Zaharia făcea ceva numit  xung, și lumea sănătoasă se ruga lui D-zeu afară. Vers. 11 dovedește că nu Gheorghe Sarău nu știe limba Romani bine:

11. Atùnći, jekh phakalosvunto e Devlesqo sikavelas pes le Zahariaqe thaj beślăs punrenθe anθ-i ćaćutni rig e altarosqi – atunci , un phakalosvunto (din nou îl face pe D-zeu femeie), se arăta lui Zaharia și a stat la picioarele. Nu ande punrende – în picioare, ci la picioarele în adevărata parte a altarului. Așa a tradus profesorul Gheorghe Sarău. Iată varianta Bibliei: Și s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii.

Versetul 12 este tradus forțat, dar trecem peste el, nu a folosit dar și trash, domnul exeprt în traduceri Sarău.

Îngerul o  îndeamnă la adulter cu un Goim, pe Elisabeta, nevasta preotului Zaharia:

Versetul 13 este amuzant: îngerul îi promite ELisavetei că ea va naște un rakhlo, adică un fiu cu alt bărbat, cu un gajo:

Tha’ o phakalosvunto phendăs lesqe: “Na traś, Zaharie, kodolesqe tiro mangipen sas aśundo. Tiri зuvli, I Elisavèta, bianela tuqe jekhe rakles,saves tu anavăresa les le Jones.”

Traducere fidelă: Și înaripatul sfânt i-a zis: Nu frică, tu femeie Zaharie, de aceea ruga ta a fost auzită. Femeia ta, Elisabeta, îți va naște un fiu făcut cu un străin, pe care tu îl vei numi PE ION.

Gheorghe Sarău, doctor în Spoitorească, nu făcea în anul 2000, diferența dintre sensul cuvântului rakhlo și shiavoro. Nici Nicolae Gheorghe nu știa în anul 2000 acest lucru.

Ce ar înțelege un țigan Căldărar din faptul că Zaharia îl va chema pe Ion? Că îl va chema în ajutor să-l bată pe Goimul libidinos, sau s-o mângâie pe Elisabeta? Însă descrierea sfințeniei fiului Elisabetei este peste măsura înțelegerii unui țigan Căldărar, pentru că iarăși amestecă dialectele: Na piela nići mol, nići o baldimatenqo pipen: nu va bea nici vin, nici pipen al baldimatenqo. Asta înțelege un căldărar. Baldimata din Ursărește, înseamnă cel mult boldimata în Căldărar. Iată traducerea fidelă: Nu va bea nici vin, nici a amețelilor bătură. Însă asta înțeleg eu, nu un căldărar sau spoitor simplu.

Sfântul Ilie nu este femeie, ați scris la vers. 17, cap I, Ev. Luca: anθ-o duxo aj anθ-i zor e Iliesqi. Nici un rom nu înțelege traducerea dvs.:le biaśundutne raklen karing o godăveripen le ćaćutnenqo, te anglekeren vaś o Devel jekhe sel but śukar anglekerdo.

Prezența într-un singur verset a două dialecte diferite, așa cum faceți în toată traducerea, d-le Gheorghe Sarău, demonstrează INVENȚIA dumneavoastră.

La versetul 19, folosiți un gerunziu neauzit de căldărari – dindos. La versetul 20, cuvântul lalo nu este de înțeles de căldărari. Poate o însemna mut, dar la alte neamuri.

La cap. II, Luca, savorre gelenas te xramosaren pen svako anθii penqi diz. Este de neînțeles. Ce făceau toți? GELENAS? Unde în DIZ? Căldărarii spun FORO, la oraș, nu diz. Puteați folosi GAU, că este înâeles de toți romii. Că tot vorbiți de limba comună pe care dvs., d-le Gheorghe Sarău ați descoperit că toți romii o vorbesc. Se vede clar ce bine ne stăpâniți dialectele. Dacă le știați pe toate, cum vă lăudați, selectați cuvintele comune, nu cele specifice fiecărui dialect.

Fecioara Maria s-a născut odată cu Iisus, și l-a îmbolnăvit!

O Lùka , II: 7. Thaj voj biandili pe Anglutne Biandile Rakles, xurăvdăs Les thaj paślilăs Les anθ-jekh bakrănqo sovipnasqo than…

Traducere fidelă după doctor în spoitorească, Gheorghe Sarău: Și ea s-a născut al său primii ei s-au născut pe copil, l-a îmbrăcat și l-a zăcut într-un loc de dormit al oilor…

Nu am mai tradus și celelalte greșeli minore. Unde mai pui că pronumele reflexiv prescurtat PE, nu este folosit așa de căldărari, ci la ursari? La căldărari, pasliol înseamnă el zace bolnav. Spoitorii spun pasliol– el doarme. Nu știți să folosiți factitivul, domnule Gheorghe Sarău! Sensul versetului este neclar, ori Maria l-a născut pe Iisus, ori ei, niște oarecare ei, s-au născut. Noaptea minții vorba lui Mircea Badea. Da, așa ați tradus, d-le Gheorghe Sarău, doctor în țigăneasca spoitorilor, făcut doctor de Lucia Wald! Sunteți o RUȘINE!

Cuvinte inexistente în dialectul romilor Căldărari

-vàzi, răte trujal, ați inventat un cuvânt Mukhlărno – înseamnă Părăsitor, nu Salvator.

Și păstorii l-au crescut pe Dumnezeu

20. Thaj e bakrără irisajle, barărindoj aj aśarindoj le Devles, vaś le savorre save
aśundesas aj dikhlesas len aj sasas kadă sar vakărdinesas lenqe ke si.
(O Lùka, I: 8–20)

D-le Gheorghe Sarău, trebuie să vă hotărâți, ori Maria l-a crescut pe Iisus, ori păstorii l-au crescut pe Dumnezeu  Tatăl. Iată ce ați tradus:

Și oierii s-au întors, crescându-l și lăudându-l pe Dumnezeu pentru toate care le auziră și văzură pe ei și era așa cum ei le-au zis că este.

Un melanj mai îngrozitor de Arli, Ciobotar, Ursărească, Gaborească și Spoitorească nimeni nu a văzut. Iată cuvintele specifice dialectelor enumerate mai sus, și care nu se regăsesc în alte dialecte:

Irisaile-este la Corbeni, Ciobotari și Cărămidari, dar nu este la Căldărari și Gabori. Vas-este la Gabori dar nu la Căldărari.Asarel- este la Gabori, dar la celelalte neamuri nu!

Nașterea lui Isus. Gheorghe Sarău nu știe să folosească pronumele reflexiv

thaj maj anglal te beśen von khetanes, voj arakhlăs khamni kaθar o Svùnto Dùxo.

Din nou Gheorghe Sarău nu știe să conjuge corect verbele: ”și mai înainte să locuiască ei împreună, EA A GĂSIT GRAVIDA de la Sfântul Duh.” Denaturarea textului biblic este totală, pentru că Gheorghe Sarău nu a folosit pronumele reflexiv după verbul arakhlias. La Ioan II, 4, Gheorghe Sarău folosește pron. reflex. eronat:

”Daśtil vov te thovel pes palem anθ–o per pesqe dejaqo thaj te bianel pes palem?”

Traducerea versetului este: poate el să se pună pe sine din nou în burta proprie a sa, mamei și să se nască iarăși? Pron. refl. peske este nefericit ales, dovedind că Gheorghe Sarău nu știe limba Romani la nivel avansat, așa cum ar trrebui să o știe o persoană care se denumește singură Tatăl limbii romani, și ”doctor în spoitorească.” Peske înseamnă al lui, iar peska al ei.

Introducerea cuvintelor inventate: anglalvakărnesθar– de prooroc, duce cititorul rom la neînțelegerea textului. Cuvântul inventat de Sarău, anglalvakiarno, nu există în nici un dialect rom!

La Ioan , I-23, p. 17, Gheorghe Sarău a inventat expresia korkorripnasqo thanpustie, deșert, în intenția lui, dar tradus prin locul singurătății de orice rom. Se denaturează sensul textului, și se introduc forțat în limbă cuvinte țigănești inventate de UN ROMÂN! La capitolul 4 din Matei, vers. 1, Gheorghe Sarău inventează alt cuvânt pentru pustie: śukothanesθe (shuko than-loc uscat).

La versetul 16, Matei III, din nou Gheorghe Sarău dovedește că nu știe să folosească pronumele reflexiv: dikhlăs o Devlesqo Dùxo mukhindoj tele sar jekh pelistro: a văzut Duhul lui Dumnezeu lăsând jos ca un porumbel.

Nu este specificat CE ANUME a lăsat jos Duhul Domnului. Biblia spune așa: şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El.

 

Cuvinte fără înțeles, inventate sau folosite de Sarău la pag 14, 15, 16, 17

Magii nu sunt regi! Sarău a folosit cuvântul rom rege pentru magi, la pagina 14. Cuvântul nadumultano-nu de mult, recentdeși este de origine românească (de mult-dumult), nu este folosit de romii căldărari din România. Nu am știre ca vreun neam de romi români să-l folosească. Khamthan pentru răsărit, nu este bine ales, romii nu înțeleg tipul acesta de construcție fără folosirea genitivului (p. 16). Magii au adus xung, cuvânt necunoscut pentru majoritatea romilor. Trebuia o explicație de susbsol. Phakaliarne-îngeri, e din nou inventat de Sarău, ar însemna înaripați, nu îngeri.

Cuvântul trebaipen, s-ar vrea să însemneze necesitate, dar nu este folosit așa de căldărari, ci sub forma trebuimos.

Fără înțeles (Luca4:9): ćhude Tut khatesθar tele, aruncă-te ??? jos. Khatestar e inventat de Sarău, eu nu l-am auzit la nici un dialect românesc. Corect ar fi khotar sau athar.

Frază fără înțeles:

”Atùnć, O Iròdo akhardăs ćoral le thagaren-le raśajen save avilinesas kaθar o Khamthanesθar thaj arakhlăs lenθar i vrăma kana sikavelas i ćerxan.”

Traducere fidelă: ”atunci, Irod i-a chemat pe ascuns pe regii, pe preoții care veniseră de la acel loc al soarelui și a găsit de la ei vremea când acea stea INDICA.” Nu ni se specifică ce ANUME indica acea stea. Lipsa pronumelui reflexiv după verb aduce după sine distrugerea sensului textului.

Irod vrea să dea nasturi lui Iisus

La versetul 8, Matei, 2, Sarău a introdus expresia ursărească te dav koća anglal
Lesθe-să îngenunchez înaintea Lui, expresie pe care romii căldărari nu o înțeleg. Căldărarii ar înțelege cel mult să dau nasturi înaintea Lui, pentru că koćak înseamnă nasture.

Versetul 9, este un puzzle greu de descifrat:

Palal so aśunde e thagares, e thagara-raśaja telărde: De după, din spate ce au auzit-o pe rege, regina-rege au plecat.

Așa ar înțelege căldărarii acest verset, datorită articolului hotărât plural E, care în dialectul căldărăresc este articol hotărât singular feminin.

Versetul 11 este tot așa confuziv, din cauza construcției total străină de limba romani:

11. Avile andre e kheresθe- au venit înăuntru cel casă la, sau, au venit înăuntrul CĂSOIULUI LA.

Matei IV:2 (p. 18)

Thaj anθ-e kodola divesa Vov ći xalăn khanć: și în acele zile El nu ai mâncat nimic. Aceasta e traducerea fidelă după traducerea făcută de Gheorghe Sarău.

Satan îi dă lui Iisus o coborâre în loc de stăpânire

Tuqe me dava savorro kadava xulajaripen aj lenqi slàvație voi da toată această coborâre și slavă. Biblia zice: ție îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi strălucirea lor: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=4

Gheorghe Sarău a preluat din alte dialecte cuvântul xulaj– stăpân, și l-a încorporat în acest trist experiment numit NORMALIZAREA sau STANDARDIZAREA LIMBII ROMANI. Romii căldărari nu ar înțelege acest cuvânt decât cu sensul de COBORÂRE.

Traducere neconformă cu gândirea unui rom nativ: thaj von vazdena tut p-el vasta, kadă te na tiro punro te azbalas e barresθar (Luca, 4:11)

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: ”și ei te vor ridica pe mâini, așa să nu al tău picior să atingea de piatră.”

Dracul și ispita sănătoasă

Thaj o beng, agordindoj o sasto zumavipen, durărdăs pes Lesθar, зi jekh vrăma.

Traducere fidelă după Gheorghe Sarău: și Satana, terminând cea sănătoasă ispită, s-a îndepărtat de El pînă una vreme.

Unele dialecte au sasto pentru sănătos, altele folosesc acest cuvânt pentru noțiunea de întreg. Gheorghe Sarău a greșit când a folosit acest cuvânt pentru traducerea Bibliei.

Dracul l-a pus pe Iisus pe capacul Templului

”Atùnći, o beng ingerdăs Les e Svuntone Barresθe, thovdăs Les p-i Khangerăqi xip.”

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: atunci, dracul l-a dus cel piatra sfântă, l-a pus pe capacul Bisericii.

Să vedem cum scrie în Biblie: Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos.

Nu scrie nicăieri în Biblie că Dracul l-ar fi pus pe Iisus pe vreun capac, ci pe aripa templului. Gheorghe Sarău inventat cuvântul zorvakărela– el va porunci, a introdus cuvântul sundal- lume, inexistent în dialectele românești. La cap. III, vers. 17 al Evangheliei după Ioan, genul substantivului sundal este când masculin, când feminin:

O Devel, ćaćes, ći tradăs Pesqe ćhaves anθ-o sundal k-aśti te krisinărel la, Tha’ kë o sundal Lesθar te avel mukhlino le bezexenθar.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău:

D-zeu, cu adevărat, nu l-a trimis pe fiul său în lume ca să îl judece, și ca lumea de la el să fie lăsat de păcate.

Am tradus invers de cum ar fi în romani, ca cititorul român să priceapă că trebuia scris: te krisiniarel les, nu te krisiniarel la.

Aceleași probleme le are Gheorghe Sarău cu lumina, pentru el  o dud-lumina, este e dud, căci calchiază limba română (Ioan, III-19).

Dracul l-a dus de dinapoia unui deal

”O beng ingerdăs Les palal p-o jekh but ućo plain.”

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău:

Dracul l-a dus după pe un foarte înalt deal.

Iată cum spune Biblia: Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt.

 

Îngerii de la un ou au vărsat să lucreze…

Thaj, jekhvaresθar, avile e Isusosθe nìśte phakavne thaj śirdinde te sluźinen vaś Lesθe.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău:

Și de la un ou, sau de la o făină, au venit la ea Iisus niște posesori de aripi și au vărsat să slujească pentru El.

În acest verset se vede amestecul dialectal DE NEINȚELES, făcut de Gheorghe Sarău, și modul în care se poate citi, conform sensurilor dialectale, dacă un rom ar învăța acest alfabet.

Spoitorul ar înțelege: și de la un ou. Vanro sau varro se spune la ou, iar unii romi spun varo la făină.

Gheorghe Sarău nu știa cuvântul deodatăși a inventat un nou cuvânt, jekhe varestar. Sarău poate, că e ROMÂN lingvist, dar țiganii își cunosc ei mai bine decât el limba.

phakavne– este cuvânt inventat de Gheorghe Sarău, nu are sensul de îngeri, ci cel mult de păsări.

śirdinde– ei au început nu este un cuvânt al romilor din România, ci este din dialectul sârbesc Arli, pe care romii români nu-l înțeleg, nici nu au auzit acest cuvânt. Căldărarii ar înțelege șiordineei au vărsat apă, sau ceva lichid.

sluźinen-să slujească, este un cuvânt INEXISTENT cu infixul IN, în dialectul căldărăresc. 

Să nu-ți fie ciudă: te na fal tuqe vareso ćùdo (Ioan, III-7). Căldărarii ar înțelege această propoziție ca: să nu îți fie ciudă. Ciudo este folosit de romii gabori cu sensul de mirare. Romii căldărari nu îl cunosc.

La versetul 17, cap. III, Ioan, intorduce un cuvânt inexistent la căldărari: savaxtutno- veșnic.

Gheorghe Sarău  forțează sensurile conjuncției thai:

2. Tha’ o Isùso ći bolelas Vov kòrkorro, thaj Lesqe siklŏvne: și Iisus nu boteza el singur, și siklovneii săi. Romii căldărari nu înțeleg cuvântul siklovno-ucenic, iar conjuncția thai-și, nu are sensul conjuncției dar, din română!

Ioan, IV:5. areslo paśal jekh Barr e thanesθar Samària, kaj bućholas Sihar, paśal o than, kaj dăsas les o Jàkovo pesqe ćhavesqe, le Josifosqe.

Cum scrie în Biblia ortodoxă: deci a venit la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său.

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=4

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: a ajuns lângă de la o piatră de la Samaria, care se numea Sihar, aproape de la locul care îl dăduse Iacov propriului fiu, lui Iosif.

Căldărarii nu ar înțelege sensul traducerii, iată cum scrie în Biblie, Ioan, IV, 6-7:

7.Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau. 8.Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde.

Iată traducerea lui Gheorghe Sarău pentru versetul 8: ”Kodolesqe Lesqe siklŏvne gelesas
te kinen xaben”- Al aceluia sikliovenii săi se duseseră să cumpere mâncare. Conjuncția căci NU este redată în dialectul căldărăresc prin kodoleske.

Gheorghe Sarău inventează cuvântul răspuns, printr-o perifrază, la versetul 10, Ioan, cap IV: Sar ćaćo lav dino palpale. Nu știe să conjuge verbul a cunoaște, confundând persoanele, și amestecând dialectele, căldărarii nu folosesc prefixul ka pt a forma viitorul

Te prinзardinăsas tu o dinipen le Devlesqo thaj kon si kodova kaj phenel tuqe: “De ma’ te piav!”, Tu kórkorro sas te manges te pies thaj Vov sas ka del tu’ зuvindo pani.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: ”Dacă ei-tu, ar fi-ai fi cunoscut darul lui D-zeu și cine e acela care-ți spune dă-mi să beau, tu singur era să ceri să bei și el era să va dea ție apă vie.”

Eu pot înțelege astfel amestecul NEFERICIT izvorât din mintea lui Gheorghe Sarău, sunt sigur că alt rom nu ar înțelege foarte mult din construcția domniei-sale, doctor în spoitorească, Gheorghe Sarău.

Sarkon- oricine. Nu am auzit în dialectul meu acest cuvânt. În Prekmurski Romani este sako- everyone, anyone, de la sfako. Dar sarkon nu l-am auzit niciodată la romi. Presupun că este inventat.

Vers. 14, pag. 23:

O pani savo me dava les kerela pes anθ-e lesθe jekh xaningŏrri pajesqi kaj thavdela anθ-o savaxtutno зivipen.

Cum ar înțelege un căldărar:

Apa pe care eu o dau se va face în el o fântâniță de apă care va curge în savaxtuno ivipen

Ultimul cuvânt ar trebui citit jivipen, dar numărul 3 pe post de J, va da citirea  3 ivipen. Căldărarii nu spun jivipen, ci jiuvimos – viață.

Amestecul dialectal nefericit ales de Gheorghe Sarău produce înțelegeri hilare:

16. “3a!” phendăs laqe o Isùso, “Tha’  akhar te murśes thaj av kathe!”

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: Du-te! i-a zis ei Iisusul, și cheamă pe bărbatul tău și vino aici!

Căldărarii din Caraș-Severin nu ar înțelege forma prescurtată TE din  dialectul Arli, tere– al tău, decât ca pe conjucția SĂ. Noi spunem KE: thai akhar ke murshes. 

A inventat cuvântul profet- anglalvakiarno. Nimeni nu înțelege acest cuvânt inventat de Gheorghe Sarău.

Ver. 21:  3uvli!e, phendăs laqe o Isùso, “patăv man ka avel o ćàso kana ći rugisarena tume e Dadesqe.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău în înțelegerea unui Ursar: femeie, i-a zis ei Iisusul, eu mă cred că va veni ceasul… Iată cum sună în Biblie: femeie, crede-Mă că vine ceasul când… Un căldărar nu spune patia ma, ci pakia ma. Căldărarul nu ar înțelege sigur ce spune Ursarul sau Spoitorul.

La versetul 22, Gheorghe Sarău schimbă total sensul Scripturii, căci mântuirea vine de la Iudei, și scrie că iertarea vine de la Iudei:

anθar kodoja so o jertisaripen avel kaθar le Judèură.

Inventează cuvântul patiavne-credincioși, deși cuvântul ar desemna mai degrabă pe cei care se ocupă cu inițierea în calea credinței.

(O Màrko, I: 21 – 28)

Thaj sasas savorre putardemoça palal Pesqo sikavipen, anθar kodoja ke Vov siklărelas len sar Jekh Saves si les zor, tha’ na palal kerde e lilarne.

Cum spune Scriptura: și erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa pe ei ca Cel ce are putere, iar nu în felul cărturarilor.

Cum traduce Sarău: și erau toți cu gura deschisă de după arătătura/indicațiile lui cu degetul, de aceea că el îi învăța ca unul care are putere nu de după cum au făcut cărturarii.

25. Thaj o Isùso xalăs Pes leça, vakărindoj: Aćh mujeça vi inkli anθar lesθe!

Cum spune Scriptura: și Iisus l-a certat, zicând: Taci şi ieşi din el.

Cum traduce Sarău: taci cu gura și ieși din el!

Domnule Gheorghe Sarău, nu știți limba romani! Nici un dialect! Conjuncția VI nu se pune în acest caz, ci altă conjuncție. Nu vreau să spun care, ghiciți? Știți domnule Gheorghe Sarău, DE CE nu se pune conjuncția VI în acest caz? Mă îndoiesc…

A inventat Gheorghe Sarău verbul zorphenel- el ordonă, și iarăși are problema cu de după, amestecând trist dialectele:

Thaj sigo buxlărdăs pes o nevipen palal Lesθe, anθ-e savorre thana, p-i sasti phuv le Galileaqi.

Traducere fidelă de după Gheorghe Sarău:

Și repede s-a  lărgit  noutatea de după El, în toate locurile, pe sănătosul pământ al Galileei.

Observați că a folosit într-un singur verset două variante a adejctivului tot: savore, și sasti. Căldărarii ar înțelege sasti cu sensul de sănătoasă.

Cele 10 fericire nefericit traduse în dialectul Arli, INEXISTENT în România

Nu vom traduce cele 10 Fericiri, ci doar pe cele mai neinspirate. La toate cele 10 fericiri, Gheorghe Sarău folosește verbul trecut SINE- au fost, pentru VOR FI.

Baxtale sine kodola save roven, kodolesqe / anθar kodoja ke von avena
kovlesazbajle.

Traducere după traducerea lui Gheorghe Sarău:

Norocoși SINE (au fost) aceia care plâng că aceia vor fi , s-au atins molatec.

Cuvântul kovlesazbaile este INVENTAT de Sarău, și este și format greșit. Azbade înseamnă atinși, azbaile însemnă altceva, nu are rost să explic diferențele dintre timpurile verbelor unui profesor auto-declarat doctor în țigănească. Nu folosește cuvântul fericire, ci norocoși-bahtale, deși Sfinții Părinți ai Biserici Primare au interzis folosirea conceptului de noroc de către creltini, căci amintea de zeitatea Noroc.

Fericirea a șasea are o traducere de neînțeles:

Baxtale sine kodola save si  bokhalăren pen thaj truśaren pen palal o
ćaćipen-  norocoși au fost  aceia care sunt ÎI ÎNFOMETEAZĂ PE ALȚII, și ÎI ÎNSETEAZĂ PE ALȚII de după dreptate….

Cu adevărat, fericiți sunt cei ce îi asupresc și înfometeză pe romi, furându-le limba și profitând de ignoranța lor.

Fericirea a noua este și ea strâmbată nițel: Baxtale avena tume kana …. phenena o
sasto bango lav kòntra tumenθe: norocoși veți fi voi când …. vor zice SĂNĂTOSUL STRÂMB cuvânt contra voastră.

Invenții, invenții

Domnul Gheorghe Sarău inventează cuvinte noi calchiind limba română, rezulatatul fiind de neînțeles:

Pagina 25: Aven godăça ke tumaro зenutno ćaćaripen te na keren les anglal e
manuśenθe, k-aśti te dikhen von tumen.

Traducere: fiți cuminți că al vostru jenutno ciaciaripen să nu îl faceți înaintea la oameni, ca să vă vadă ei.

În mintea domnului Sarău, calchierea cuvântului ”cuminte” (cu+minte) din limba română a rezultat în asociativul godia+sa în romani.

Jenutno ciaciaripen NU ARE ÎNȚELES. Dacă apelăm la Biblie citim așa:

Matei, cap. VI, vers 1: Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazuti de ei.

Jenutno ciaciaripen ar avea cel mult sensul ÎNDREPTĂȚIRE PERSONALĂ, de la jeno-persoană.

Calchiază domnul Sarău și răsplata românească: palalpokinipen. Romii ar înțelege ca PLATĂ DE DINAPOI, sau plată ascunsă…nu răsplată.

Versetul 2 este tragic: Kadă, kana tu keres tiro зenutno ćaćaripen, te na sikaves tut anglal
savorrenθe sar keren e dujemujenqe…k- aśti te aven barărde le manuśenθar.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău:

Așa, când tu faci al tău jenuntno ciaciaripen, să nu te arăți de dinaintea tuturor cum fac cei cu două fețe… ca să fie CRESCUȚI de oameni.

Introduce cuvinte necunoscute de la romii din Serbia, cum ar fi dahno (daxno) vast-mâna dreaptă, zervo vast, și folosește jenuntno ciaciaripen de multe ori, textul biblic nefiind inteligibil pentru romi.

Tu, kana keres tuqe o зenutno ćaćaripen, te na зanel tiro zervo vast so
kerel o daxno tiro vast: tu, când îți faci jenuntono ciaciaripen, să nu știe mâna ta zervo ce face mâna ta cea daxno…..

phandindoj o udar- este incorect phandindoi, la căldărari se spune phandavindoi.

pogànură – este un cuvânt pe care romii căldărari nu îl înțeleg, este un cuvânt vechi unguresc folosit și în româna veche, însemnând necredincios.

Tha’ kana rugisaren tumen, na phenen but bută, sar vakăren e pogànură,
save patăn ke penqe vorbisaripença avena aśunde: și când vă rugați nu spuneți vorbe multe cum spun necredincioșii

Traducerea rugăciunii Tatăl nostru debutează cu un dublu vocativ care nu există nici în versiunea românească:

Amarea Dadea: este incorectă adăugarea sufixului de vocativ EA, după cele formula de început a rugăciunii domnești.

Thaj mekh rigaθe amenqe amare bezexa, sar vi ame mekhas rigaθe e
bezexa amare bezexalenqe: și lasă-ne la o parte nouă păcatele noastre, cum și noi lăsăm la o parte păcatele păcătoșilor noștrii. Calchierea cuvântului GREȘIȚILOR noștrii, produce un efect hilar, căci bezeh înseamnă păcat, nu greșeală…

Gheorghe Sarău introduce cuvinte englezești în limba țigănească:

Ći krisisaren thaj ći avena krisisarde; na punisaren thaj na avena punisarde: nu judecați și nu veți fi judecați, nu puneți și veți fi puși

Punishment– pedeapsă în engleză, Gheorghe Sarău îl prescurtează în PUNA, și inventează un cuvânt nou, PUNISAREN, care poate fi înțeles românește de un țigan din România.

Gheorghe Sarău introduce cuvinte noi în Evanghelie

Luca, VI , 38:

Den, aj avela vi tumen dino; te dena tumenqe jekh laćhi bari mesùra, mardini, kaj avela dini mujal anθ-i pośoći;

Iată ce spune Noul Testament

38.Dati si se va da. Turna-vor in sanul vostru o masura buna, indesata, clatinata si cu varf, caci cu ce masura veti masura, cu aceeasi vi se va masura.

Iată cum traduce Sarău:

Dați, și va fi și vouă dat; dacă vor da vouă o măsură bună mare, bătută, care va fi răsturnată în buzunar…

Gura păcătosului adevăr grăiește! Doar la buzunar s-a gândit Gheorghe Sarău, a dat și altora, ne-romilor, din profitul de pe urma limbii romani, iar ne-romii i-au dat pînă i-au umplut buzunarul… declarația de avere a lui Gheorghe Sarău, pe anul 2017 este demonstrația că buzunarul lui Sarău a fost generos umflat.

Calchieri, calchieri

Versetul 39 este o provocare pentru orice vorbitor nativ, șarada este superbă, pentru că folosește negația ursărească nanai:

Nana-i jekh siklŏvno maj ućo sar pesqe siklărnesθar; tha’ svako / sarkon
laćhes siklilo siklŏvno avela sar pesqo siklărno.

Biblia: Nu este ucenic mai presus decat invatatorul sau; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul sau.

Traducere fidelă după Sarău, sau cum ar înțelege un căldărar:

Nanai un sikliovno mai înalt ca al său de la învățător; și fiecare într-un mod bun învățat sikliovno va fi ca al său sikliarno.

Introducerea ablativului -tar într-o comparație în care s-a folosit deja adverbul sar dovedește că Gheorghe Sarău nu știe gramatica fină a limbii romani! 

Construcția originală se face cu ablativul, necerând adăugarea adverbului sar (ca, decât), care este calchiat de vorbitorii nativi de romani după limba română. Pron. refl. pesko nu cere flexiunea -e dacă s-a folosit deja adv. sar: Nanai sikliovno mai ucho sar PESKO sikliarno (calchiere fidelă corectă folosită de țiganii nativi din România datorită faptului că vorbesc limba română: nu e ucenic mai mare ca/decât maestrul său). Dar, Gheorghe Sarău, pentru că nu știe dialect nativ, crede că flexionarea pron. refl. pesko se cere, mai ales pt. că urmează ablativul. Introducerea ablativului -tar în maj ućo  pesqe siklărnesθar, anulează folosirea adv. SAR, și a flexionării pron. personal pesko. Nu uita Gheorghe Sarău în viața ta regulile acestea. Dacă vreodată vei avea curajul să spui că ai descoperit singur această regulă gramaticală, nimeni nu te va crede. Eu sunt primul rom nativ din lume care a descris-o în amănunțimea ei. Forma corectă romă în dialect ursăresc din România: nanai sikliovno mai ucho peske sikliarnestar (cu adv. românesc mai pentru formarea gradului comparativ). Forma hiper-corectă veche romă: nanai sikliovno ucheder peskăre sikliovnestar.

Gheorghe Sarău folosește din nou plodo-fruct, inexistent la romii căldărari, și iarăși celebrul palal, folosit la ursari, dar nu la căldărari:

Anθar kodoja ke svako rukh prinзarel pes palal pesqo plòdo: de aceea că fiecare copac se cunoaște de după plodul său.

Matei VI, 19: Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura.

Gheorghe Sarău: Na kiden tumenqe mandĭna p-i phuv, kaj rimon len e thavesqo
kermorro.

Traducere după traducerea lui Gheorghe Sarău

Nu strângeți comori pe pământ unde viermele firului…Invenția acestui nou substantiv de către domnul Gheorghe Sarău este lăudabilă, dar fără sens, romii nu înțelege. În dialectul Arli, pishomoro înseamnă molie

Gheorghe Sarău amestecă dialectele rezultând un text de neînțeles pentru romi

22. O lunkaro e truposqo si i jakh; kadă, te tiri jakh si uźi, o sasto tiro
trùpo avela dudărdo; 23. tha’ te tiri jakh si nasul, savorro tiro kòrpo avela anθ-o tunăriko. Kadă, kana o dud kaj si tuθe si tunăriko, kozom po but avela tuθe o bidud!

Biblia zice la Matei VI:

22 Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. 23 Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!

Analizând textul lui Gheorghe Sarău, stabilim că domnia-sa a apelat la mai multe dialecte pentru a traduce cele două versete. Lunkaro– luminător, este un cuvânt inexistent la romii căldărari. Vedem că folosește art. hot. E pentru a forma genitivul, iarăși nefolosit la căldărari. Kadia-așa, este inserat în traducerea textului sacru de domnul Sarău fără ca acest cuvânt să existe acolo. Adverbul TE nu se folosește împreună cu pronumele personal la începutul propoziției, știu sigur acest lucru pentru că am crescut în familie tradițională de căldărari. Construcția TE TIRI JAKH este deci eronată. Construcția O SASTO TRUPO, nu este corectă pentru că este adăugat art. hot. O înaintea adjectivului SASTO, care înseamnă ÎNTREG la romii din Ardeal (dialect Carpatic). O SASTO are însemna cel sănătos. Bidud– fără lumină, este un cuvânt uitat la romii căldărari. Romii Gabori știu cuvântul UDUD-lumină. Sarău a compus probabil cuvântul bidud cu sensul de întuneric. Căldărarii din Banat nu folosesc cuvântul kozom, ci Corbenii îl folosesc, și alte triburi rome. Pe scurt, cele două versete sunt un amestec nefericit de cel puțin trei dialecte rome.

Iată traducerea corectă după traducerea lui Sarău, sau cum ar înțelege un căldărar:

Lunkarul trupei este ochiul, așa, dacă ochiul tău este curat, cel sănătos trup al tău va fi un dud/ dudiardo(?). Și dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi în întuneric. Așa, când dudul care este la tine este întuneric, cât pe mult vei avea la tine bidudul.

Nu este nimic de râs, domnule Gheorghe Sarău, este de plâns, căci v-ați erijat în șeful cultural al romilor, și acum, după 28 de ani, se dovedește că nu știți limba romani, dar luați salariu sute de mii de euro de la Ministerul Învățământului pentru că sunteți profesor universitar doctor în romani.

La versetul 24, Matei cap VI introduceți din nou cuvântul xulaj, inexistent la romii căldărari.

Traducerea dvs., domnule Sarău, la numele Mamona este incorectă. Topica aleasă de dvs produce confuzie: n-aśti te sluźin vi le Devlesqe vi la Mamonaqe [e lovenqe bengesqe]- nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.

Romii nu spun așa, ci O BENG OL LOVENGO.

Versetul 25 l-ați tradus pentru Gabori, domule Sarău, nu pentru Căldărari. Versetul 26, mohton, nu există la romii căldărari. Versetul 27, marazaren– vă necăjiți, este inventat de dvs. probabil. Maraz înseamnă necaz, dar nu la căldărarii din Caransebeș.

Gheorghe Sarău antropomorfizează garderoba!

Dovada că Gheorghe Sarău NU știe limba romani la nivel elementar, stă în traducerea versetului 28, Matei, VI:

28. Thaj so dikhel o xurăvipen, sosθar marazaren tumen? Dikhen k-el krìnură
le phuvăqe sar von barŏn, von nana-i  kine aj nìći khuven.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău:

Și ce vede zborul/îmbrăcămintea, de ce vă marazaren? Uitați-vă la crinii pământei cum ei cresc, ei nu sunt obosiți și nici torc.

Analiza:

Iisus spune așa: Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.

Gheorghe Sarău ai tradus exact din limba română în romani! Romii nu ar înțelege ca în românește textul, ci ca în țigănește! Iată cum ar traduce ei: Thai  gadendar sostar dukhaven tumen? Este doar o variantă de traducere, sunt mai multe posibilități. În limba romani, expresia românească ÎN CEEA CE PRIVEȘTE, nu poate fi tradusă cu verbul a privi! Nu uita, domnule calchiator Gheorghe Sarău, copy-paste! Ați introdus art. hot.  masc. LE pentru a declina un substantiv feminin: phuv. La fel ați procedat, domnule Gheorghe Sarău și la versetul următor, ați tradus din română în țigănește, calchiind, cuvântul MĂRIRE, din versetul: 

Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia: Tha’ tumenqe me phenav tumenqe ke nìći O Sòlomon, anθ-o pesqo barăripen.

Romii nu folosesc cuvântul bariaripen cu sensul de măreție, ci cu sensul de creștere a copiilor. Sensul textului pentru romi ar fi: și vă spun vouă că nici Solomon în creșterea sa a copiilor, nu s-a îmbrăcat ca unii din aceștia.

La Matei, versetul 30, cap. VI (pag. 29), domnul Gheorghe Sarau confunda vocativul pentru feminin cu vocativul pentru masculin, al cuvântului ”onorabil”, confundându-l cu ”credincios”. Deci, într-un singur verset avem 4 greșeli capitale!

Versetul 31 începe cu Kadea, te na avel tumen trash- așa, să nu vă fie frică. Gheorghe Sarău copiază fidel limba Română, nefiind capabil să redea cu forma de dativ a pronumelui personal plural. Trebuia tumenge, na tumen. În acest caz, s-ar citi: să nu vă fie PE VOI (TUMEN) frică. Iar kadea-așa, este inexistent în textul biblic.

Versetul 32 introduce cititorul rom în tainele nedescifrate ale cuvântului E POGANURIA…Care s-ar traduce prin necredincios, sau păgân. Arici-pogonici, du-te de aici!

Matei,  VI, 34, din nou pune în necunoaștere un rom căldărar. căci cuvântul texarutno nu apare în dialectul nostru. Texara-mâine, iar texarutno nu înseamnă nimic la căldărarii din Caraș-Severin. Vroiaâi să scrieți, că ziua de mâine se va îngriji singură de ea.

o texarutno dives liela sàma pesθar– ziua texarutno va lua seama de ea. Așa ar înțelege un căldărar care ar ști că dives-zi, este forma dialectală pentru ghes-zi, în căldărărească. Dacă nu, va înțelege: o dives texarutno, va lua seama de el însuși. 

La Luca, VI, vers 47 (p. 30), verbul ”ashunel” nu este bine ales. ”A asculta”, în sens de ”a urma”, este o expresie în limba Romani. Din păcate, pt. că dvs., d-le Gheorghe Sarău nu sunteți vorbitor nativ, ci doar ”doctor în limba rromani”, nu aveți de unde ști cum vorbesc romii. Doar dvs. ați spus în Academia Română că ați învățat singur limba, din cărți scrise de ne-romi.

Luca, VI, vers. 48: thaj aviindoj bare pană, kadala azbandile anθ-o kodova kher, tha’ n-aśtisarden te peraven les,

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău: și venind mari ape, acestea s-au atins în casa aceea, ”și nu poți dau” să-l trântească.

D-le Gheorghe Sarău, verbul ”a atinge” nu înseamnă și ”a lovi”. A-l folosi la traducerea Sfintei Scripturi în modul în care dvs., ați ales, arată că nu știți bine limba. Nici un căldărar din lume nu spune tha’ n-aśtisarden. Dacă ar fi să traduc, nashtisar înseamnă ”tu nu poți”, o formă imposibilă de imperativ, iar DEN-ei dau.

Calculatoarele  au venit după Iisus

1. Thaj aviindoj Vov opral o plajin, ginale manuśenqe butimata gele palal
Lesθe. Matei, VIII

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și venind el de deasupra muntelui, socotitorii oamenilor mulțimi au mers după el.

Ginale ar putea fi înțeles calculatoare, socotitori, sau chiar numere.

Nu scrie în Biblie că au venit socotitorii după Iisus.

3. Thaj o Isùso, vazdindoj Pesqe o vast, azbandilo lesθar, vakărindoj: Kamav,
vuźăr tut! Thaj sigo i lèpra vuźărdăs pes pesqe.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și Iisus ridicându-și mâna, s-a atins de el, vorbind: vreau, curăța-te! Și repede lepra s-a curățit sieși.

Folosirea pronumelui reflexiv în construcția i lèpra vuźărdăs pes pesqe, produce un sens hilar în limba romilor, adică lepra s-a curățit ea singură, nu din porunca Lui Iisus!

D-le Gheorghe Sarău, parcă la Luca VI, 48, scriați că azba înseamnă a lovi, acum înseamnă a atinge? Iisus a atins, sau a lovit leprosul? Iar vakiarindoi înseamnă vorbind, nu spunând.

La Matei, VII,4: trebutno nu există la căldărari.

La Marcu, II, 1, nekobor nu există la căldărarii din Caraș-Severin. Nokebor spun romii din Serbia, cu sensul de câteva. La vers 5, patăvipen– nu ar înțelege căldărarii din Caraș-Severin.

Marcu II

6. Thaj sasas kothe varesave anθar e sikavde, save beśenas aj phenenas penθe:

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și erau aici câțiva dintre arătați,INDICAȚI, care stăteau și spuneau la ei….

Domnule ”doctor în rromani”, Gheorghe Sarău, nu știți diferența între învățători și indicați. Nu detaliez diferențele, ca să nu învățați acum, la bătrânețe, că e greu să înveți cal bătrân să tragă la căruță.

Marcu II, 7

D-le Gheorghe Sarău, ați spus în Academia Română, de față cu ROMÂNCA Julieta Rotaru, că ați învățat SINGUR rromani. Se vede! Dumneata nu știai că verbul ”a putea” se conjugă în dialectul căldărarilor, și nu numai?Kon aśti te jertil e bezexa”, traducerea dvs., este bazată pe rădăcina incomplet aleasă de dvs., ca formă literară *ASHTI*, în original țigănesc DASHTI, provine din sanscritul DAKSHATE-a fi capabil. În conmsecință, domnule Gheorghe Sarău, nu mai scrieți d-aśti, că nu are logică din punct de vedere istoric, dashti este o ISOGLOSĂ. Însă dumneata ai spus că Marcel Courthiade are dreptate, că nu are rost să verificăm isoglosele. Me dashti- eu pot, formă scurtă a dashtisarau. Dvs. domnule Gheorghe Sarău, aveți CURAJUL să folosiți conjugarea JERTIL-să ierte, formă românizată (el iartă), iar pentru cuvântul sanscrit vechi DAKSHATE nu folosiți conjugarea. Așa arată limba literară inventată de dumneata și Marcel Courthiade? RUȘINE!

Kon aśti te jertil e bezexa”- CINE  EU POT SĂ IERTE EL PĂCATELE. Așa ați tradus, domnule doctor Gheorghe Sarău. ”Ashti” este conjugarea pers I prezent: me dashti…

”Sovthan” (p. 32) cu sensul de pat nu există în dialectul romilor căldărari din Caraș-Severin.

Mixajul dialectal denumit ”normarea limbii Romani”, sau ”limba Romani comună” este demnonstrat cu succes prin urmaătorul pasaj, unde alternarea formelor articolului hotărât plural este clar demosntrată într-un singur verset biblic:

10. Tha’ k-aśti te зanen savi zor si le  Ćhaves le Devlesqo te jertisarel e
bezexa p-i phuv – phendăs le paralitikosqe. Marcu, II, 10

Căldărarii din Caraș-Severin nu folosesc pronunția KE pentru dativ sau genitiv, ci KĂ.  KE este folosit de unii Ursari și Lovari. Trecerea de la LE la E bezeha este demonstrația că Sarău a amestecat dialectele.

Marcu, II, 13

13. Thaj palem inklisto k-i derăv thaj o sasto butipen le manuśenqo avelas
Lesθe thaj Vov siklărelas len.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și din nou  a ieșit a ta DERAV și sănătosul butipen al oamenilor venea la el și el îi învăța.

Din nou Gheorghe Sarău aplică genul substantivelor românești: DERIAV- marea, este masculin în Romani, nu feminin, ca în limba română. Locativul prescurtat k, la care s-a adăugat articolul hotărât I, din eronat articulatul I DERIAV, produce confuzie în mintea oricărui rom. Ursarii nu știu cuvântul DERIAV, căldărarii îl știu sub forma DORIAU, dacă îl văd scris ca DERIAV, nu îl înțeleg, nici unii, nici alții. Acel nefericit ales K-I DERIAV, ar produce un șoc în mintea căldărarului, pt. că KI DERIAV ar însemna A TA ”DERIAV”… Ursarii folosesc acest K-I în loc de KA I.

Sensuri hilare datorate amestecului NEȘTIINȚIFIC dialectal

Marcu, II, 15. Thaj atùnći kana beśelas Vov k-i mesèli anθ-o kher e Leviosqo, but granićàră aj bezexale beśenas k-i sinìa le Isusoça vi Pe siklŏvnença; anθar kodoja so but sinesas kadala thaj avenas palal Lesθe.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și atunci când stătea EL  a ta masă în casa lui Levi, mulți grănieceri și păcătoși stăteau  A TA MASĂ cu Iisus, și PE sikliovnentsa; de aceea ce mult SINESAS aceia care veneau DE DUPĂ El.

La Marcu II, 16, domnul Gheorghe Sarău nu  știe când anume se folosețte conjuncția VI. E normal, căci dumnealui NU este rom nativ.

La vers. 17, este folosit chachutnen, cuvânt care nu există în dialectul căldărarilor din Caransebeș. Conjuncția THA nu poate fi folosită în acest verset cu sensul de ÎNSĂ, traducerea lui Gheorghe Sarău este NEFIREASCĂ, neconformă cu stilul limbii Romani.

Și oamenii îl creșteau pe Dumnezeu

Luca, VII, 16. Thaj i traś astardăs le savorren thaj barărenas le Devles, vakărindoj: “Baro
anglalvakărno uśtilăs maśkar amenθe thaj o Devel rodias Pesqo narodos.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și frica i-a cuprins pe toți si îl CREȘTEAU pe Dumnezeu, vorbind: Mare anglalavakiarno s-a trezit dintre noi și Domnul și-a căutat norodul.

La pag. 34, Gheorghe Sarău este consecvent traducerii anterioare, păstrează art. hot. fem. I pentru subst. masc DORIAU.

Căldărarii nu ar înțelege cuvintele create de Sarău:

Marcu, IV, 3. Śunen: Dikhen, inklisto o sumuncisarno  te sumuncisarel.

Sumuncisarno NU există la romii căldărari! Sarău ar vrea ca să însemne ”semănătorul”, cuvânt care nu există în dialectul meu.

La Marcu, IV, vers. 5, Gheorghe Sarău traduce ”pământ mult”, prin xor phuv, care înseamnă PĂMÂNT ADÂNC. În Noul Testament scrie PĂMÂNT MULT…

Thaj aver rig le sumuncenqi peli anθ-jekh barrutno than, kaj na sas but phuv, aj inklisti but sigo, anθar kodoja so na sas la xor phuv;

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și altă parte a seminței a căzut în pământ pietros, unde nu era mult pământ, și a iești foarte repede, de aceea că nu a avut pământ adânc.

La vers. 6, Gheorghe Sarău inventează un verb nou, prin procedeul SANDHI: paśśukili- s-a uscat. Romii nu ar înțelege foarte exact ce a vrut să scrie Sarău.

Vers. 7, din nou folosește domnul doctor Sarău inventatul ”ploduria” pt. „rod”.

Sensurile factittvului nu sunt stăpânite de Gheorghe Sarău la nivel de conferențiar doctor, titlul domniei sale:

8. Thaj aver sumùnce pele p-i laćhi phuv thaj, ućarindoj pen aj barărindoj pen, aj dine plòdură:

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și alte semințe au căzut pe pământ bun, cernându-se și crescându-se singure, și au dat plozi…

Alegerea verbului uchar- a cerne, prin confuzie cu adj. ucho-înalt,  demonstrează că Sarău nu știa că romii ar putea înțelege grești. Sarău a calchiat fidel traducerea românească:

Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.

Verbul a se înălța în acest context nu putea fi format prin adăugarea factitivului –ar după adj. ucho-înalt, pt. că vedem ce confuzie produce. Iar gerunziul barindoi era de ajuns, fără să fie adăugat factitivul –ar. Din nou, conferențiarul doctor în rromani, d-l Gheorghe Sarău dovedește că nu merită titlul conferit de Ministerul Educației fără ca Ministerul să aibe expertiza și legitimitatea necesară.

Thaj phenelas: Kodoles kaj si les śunipnasqe kana te śunel!

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Marcu, IV, 9 Și spunea: acela Care are șunipnaske kana/când să audă.

EXACT așa ar înțelege un căldărar. Kana, dorita forma de plural a subst. kan-ureche, este scrisă greșit, pentru că romii pronunță kanaa, cu a lung, iar formula śunipnasqe kana nu este căldărărească. Noi spunem: kodoles kai siles ashundimaskă kan, te ashunel. Kana scris simplu, înseamnă ”când”, iar kanaa, cu doi de a, înseamnă ”urechi”.

10. Thaj kana sas kòrkorro, kodola save sinesas paśal Lesθe khetanes le deśudujença pućhle Les palal i paràbola.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și când a fost singur, aceia care SINESAS de lângă el la un loc cu cei 12 l-au întrebat DE DUPĂ parabolă.

În Evanghelie scrie ”parabole”: Iar când a fost singur, cei ce erau lângă El, împreună cu cei doisprezece, Îl întrebau despre pilde.

La vers. 11. Gheorghe Sarău nu știe să pună în ordinea firească, romă, cuvintele:

Tumenqe si tumen dino te prinзaren e biphende ćaćimata e Devlesqe thagaripnasqe.

Incorect domnule doctor în țigănească, Gheorghe Sarău! Trebuia scris INVERS: le thagarimaskă le Devleskă. Nu știți bine limba, domnule doctor auto-legitimat…

Biblia zice:

Ca uitându-se, să privească şi să nu vadă, şi, auzind, să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să fie iertaţi.

Sarău traduce:

kadă sar dikhindoj te dikhen thaj te na dikhen aj śunindoj te śunen aj te na xatăren, te na laćharen pen.

Traducere:

Așa ca uitându-se să vadă și să nu vadă, și, auzind să nu înțeleagă, ca nu cumva să se REPARE

Căldărarii nu au verbul ”a privi”, doar ursarii (vardiel). Dacă vroia domnul Sarău să restituie eleganța limbii, putea introduce forma ursăreasscă, cu o notiță de subsol.

14. ”O Sumunsisarno sumuncisarel o lav”. Nici dracu nu ar înțelege!
15. Kodola [e sumùnce] kaj pele paśal  o drom si[ne] kodola savenθe sumunsisarel
pes o lav thaj, sar vi aśunen o lav, avel sigo O Satàna thaj liel o lav sumuncisardo lenθe.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Acelea, semințele care au căzut de  aproape de drum sunt aceia în care se SUMUNSISAREL cuvântul, ca și aud cuvântul, vine repede Dracul și ia cuvântul sumuncisardo la ei.

Deci, ”la ei”, Lende (lenθe), nu ”de la ei”: LENDAR.

Aiureala merge mai departe:

16. Sa kadă, kodola save si sumuncisarde p-o jekh barrutno than sine kodola save aśunen o lav thaj sigo lien les e lośaça,

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Marcu, IV, 17

Tot așa, aceia ce sunt însămânțați pe un loc pietros  SINE aceia care aud cuvântul și îl iau repede cu BUCURIUL.

Sarău este consecvent, articulează cu gen românesc cuvintele masculine țigănești: o losh- bucuria, este masculin, nu feminin.

La Marcu, IV, 17, Sarău traduce prin ei se răstoarnă, ”den pen mujal”, versetul ”apoi când se întâmplă strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc.”

La vers 18,introduce inexistentul SINE-ei sunt.

Gheorghe Sarău INVENTEAZĂ cuvinte țigănești. ȚIGĂNEALĂ!

BIBLODURUTNO

19. tha’ avindoj lenθe e grìźe kadale śeliberśesqe thaj o xoxavipen e barvalipnasqo
aj e kamimata palal averenθe, kadala tasaven o lav thaj keren les  biplodurutno

 Cuvântul  biplodurutno,  INVENTAT de Gheorghe Sarău, dacă l-ar citi un rom din Serbia, adică un rom Arli, ar fi înțeles așa: FĂRĂ AL SĂU DEPĂRTAT!

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Iată cum ar înțelege un căldărar

Marcu, IV, 19: și venind la ei grije aceste shelibersheske, și minciuna e barvalipnasko și iubirile de după alții, altele, acestea îneacă cuvântul și îl fac BIPLODURUTNO.

Iată cum înțelege un ARLI

Și venind la ei e grije kadale secolului, și mincuina bogăției, și iubirile de după alții, kadala îneacă cuvântul și îl fac BI (fără PLO (al său) DURUTNO (îndepărtat).

Observăm că romii arli ar înțelege shelibersh-secol, dar romii căldărari din România NU!

Dialecte rome la care există construcția shelibersh-secol:

Burgenland Germania: šelberšengero  , Sofia Erli: šelberšipe, Macedonian Arli: šelberšipa. Sursa: http://romani.uni-graz.at/romlex/lex.cgi?st=century&rev=y&cl1=rmcb&cl2=en&fi=&pm=in&ic=y&im=y&wc=

Romii din România au pierdut acest cuvânt, deci nu ar înțelege traducerea domnului Sarău. Putea domnia sa să scrie în notița de subsol de unde a luat acest cuvânt.

Din acest moment al criticii mele nu voi mai detalia aspecte tehnice ale gramaticii mixate (5 dialecte, cel puțin) folosite de Sarău pentru a inventa minciuna numită limba comună a romilor, ci voi scrie doar cum ar înțelege un țigan căldărar din Caransebeș traducerea lui Gheorghe Sarău.

Matei, XIII, 24:E ćerosqo thagaripen sas miazutno e manuśeça savo sumuncisardăs
laćhi sumùnca anθ-i pesqi buxliphuv.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Împărăția cerurilor a fost miazutno cu omul care su-muncisardas ( su a muncit?) buna su munca în al său pământ LARG.

La căldărarii din Caransebeș nu există miazutno- asemănător. Sumunncisardas poate fi interpretat ca ”el a muncit”- muncisardeas. Pentru ogor, noi nu avem un cuvânt indian ”e bar”. Buxli phuv ar însemna ”pământ larg”. Nu scrie în Biblie așa!

25. Tha’ kana e manuśa sovenas, avilo o biamal thaj sumuncisardăs o kalodĭv
maśkar o dĭv thaj gelo.
26. Tha’ kana barilo o phus thaj kerdăs plòdo, atùnći sikavelas vi o
kalodĭv.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

25.Și când oamenii dormeau, avenit biamalul și a su muncit o kalodiv între divul și a plecat.

26.Și când a crescut paiul și a făcut plod, atunci indica (arăta) și kalodivUL.

La grâu zicem GHIU, nu DIV, a ales Sarău vreo formă dialectală, așa că KALODIV nici DREACUL nu înțelege că ar fi neghină, sau grâu negru. Nici biamal-dușman, nu este în căldărăreasca din Caransebeș. Nu este clar ce anume indica acest KALODIV!

27. Thaj avindoj e slùge e kheresqe le xulajesqe phendine lesqe: Raja, sas ke
tu na ćhudăn i laćhi sumùnca anθ-i tiri buxliphuv? Kajθar kadă si vi o kalodĭv?

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și venind slugile casei ale xulaiesche i-au zis: Domnule, a fost că tu nu ai aruncat sumunca cea bună în al tău pământ larg? De unde așa este și kalodivul?

Așa scrie în Noul Testament

Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?’

Gheorghe Sarău ionventează sensuri noi pentru ”kadea”, copiind limba română, aproximândul cu ”dar”. Căldărarii din Caransebeș nu vorbesc așa.

28… Kames, kadă, te зas amen thaj te avrialosaras les?29. Vov, paruvipnasθe, phendăs: Na, te na – kana avrialosarena o kalodĭvte avricirden jekhethanesθe leça vi o dĭv.
30. Mekhen len te barŏn jekhethanesθe зi k-e dĭvesqo ćhinipen; tha’ k-i vrăma e dĭvesqe ćhinipnasqi vakărava le dĭvesqe ćhinărnenqe: Kiden maj anglal o kalodĭv aj phanden les anθ-e kotora sar e śulava te thabaras les; tha’ o dĭv kiden les anθ-o murro dĭvesqo moxton.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Vrei, așa, să mergem noi să avrilosaras pe el?. El, paruvipnaste, a zis: nu, ca nu, când avrilosaren kalodivul, să avricirden la un loc cu el și divul. Lăsați-i să crească la un loc pănă la  ALE TALE divesco cinipen; și la vremea TA divescului cinipnaschi vakarava le divesche ciniarnenqe: adunați mai înainte kalodivul și îl închideți în bucăți ca mătura să-l ardem; și divul adunați-l în al meu divesco moxton.

Exact cum vedeți mai sus ar înțelege un rom căldărara din Caransebeș traducerea lui Gheorghe Sarău la Evanghelia după Matei! În cazul că ar învăța alfabetul inventat de Marcel Courthiade!

36. Atùnći, mekhindoj le manuśenqe  butimata, avilo kheresθe thaj Pesqe
siklŏvne paśile Lesθar, vakărindoj: Dudăr amenqe i paràbola palal o
kalodĭv anθar i buxliphuv. 37. Tha’ Vov, dindoj anglal, phendăs lenqe: Kodova savo sumuncisarel i laćhi sumùnca si e Devlesqo Ćhavo, 38. thaj i buxliphuv si i lùmia; i laćhi
sumùnca sine e thagaripnasqe ćhave; thaj o kalodĭv sine e ćhave le Nasulesqe. 39. O biamal savo ćhudăs les si o beng; e dĭvesqo ćhinipen si o agor e
lumjaqo, tha’ e dĭvesqe ćhinărne sine e phakale svùntură;40. Thaj kadă palal sar kidel pes o kalodĭv thaj ćhudel pes anθ-i jag, kadă avela vi k-o agor la lumjaqo. 41. E Manuśesqo Ćhavo bićhalela Pesqe phakale svunturen aj von kidena Lesqe Thagaripnasθar savorre barra kaj den mujal vareso aj varekas thaj
kodolen, kaj keren i bikris. 42. thaj ćhudena len anθ-e jagaqo bov; kothe avela o rovipen thaj o moripen le dandenqo pe dandença. 43. Atùnći kodola e ćaćutne strafinena
sar o kham anθ-o thagaripen lenqe Dadesqo. Kodoles kaj si les śunipnasqe
kana, te śunel!

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Atunci, lăsând ale oamenilor butimata, a venit la casă, și ai săi sikliovne s-au apropiat de el, vakariandoi: dudar nouă parabola despre kalodiv din buhli phuv. Și El, răspunzând, le-a zis: acela care su muncește cea bună su munca este Fiul lui D-zeu, și pământul larg este lumea; cea bună su munca sine e thagaripnasche copii; și  kalodivul sine ai răului chave, copiii. Biamalul care l-a aruncat este dracul, cel divesco cinipen este sfârșitul lumii, și ai divescului chiniarne sunt înaripații svuntura. Și așa de după cum se strânge kalodivul și se aruncă în foc, așa va fi la sfârșitul lumii. Al OAMEI FIU bichalel pe ai să înaripați sfunturen și ei vor strânge din al lui thagaripnastar toate pietrele care varsă ceva și pe cineva și pe aceia care fac NEJUDECATA, și îi va arunca cuptorul de foc; aici (kothe înseamnă aici în dial. meu, dar în aletele înseamnă ACOLO) va fi  O ROVIPEN și O MORIPEN (frecatul) DINȚILOR PE DINȚI CU. Atunci aceia e cacutne vor străluci ca soarele în thagaripenul Tatălui lor. Acela care are shunipnasqe kana, să audă” (Matei, XIII, 36-43)

Lùka, VII: 36 – 50

36. Thaj diindoj andre anθ-o kher le farisevosqo, beślăs k-i mesèli- și intrând înăuntrul casei fariseului a stat la masa TA.

37.Thaj dikh ke sas anθ-o thanipen jekh bezexali зuvli- și uite că a fost în thanipen una păcătoasă femeie.

38.thaj beśindoj voj palal Lesθe, paśal Lesqe punre, rovindoj, astardăs te ćhorel e asvinănça Lesqe punre aj pe śeresqe balença voj khoselas len. Thaj ćumidelas Pesqe punre vi makhlăs len miroça.

Traducere  fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău din ”rromani comună”

Și stând ea după El, de lângă picioarele Lui, plângând, a prins să FURE cu lacrimile picioarele Lui și pe capului păr ea le ștergea. Și femeia își săruta PROPRIILE PICIOARE și le-a uns cu mir.

Explicații

Versetul acesta, în traducerea doctorului în ”rromani”, Gheorghe Sarău, ilustrează perfect mixajul dialectal, și sensul rezultat pentru un rom care știe următoarele dialecte, judecând după cuvintele introduse:

Ursarește: palal- după, pashal- lîngă, te chorel- să verse, pe-al său, formă prescurtată a căldărărescului PESKĂ, PENGĂ; Lovar: punre.

La căldărari, te ciorel- înseamnă ”el, ea să fure”, iar la ursari, ”ciorel” pronunțat cu chh, ca în englezul chair-scaun, înseamnă ”să verse”. Șiorel-  el varsă la căldărari.

Iată cum ar înțelege un căldărar traducerea lui Sarău:

”Și stând ea de după El, de lângă picioarele Lui, plângând, a prins SĂ FURE cu lacrimile, picioarele Lui, și pe a capului păr cu ea le ștergea. Și (femeia) săruta propriile sale picioare și le-a uns cu mir.”

Sarău pt ultima propoziție nu a mai folosit pronumel reflexiv ursăresc PE, ci l-a folosit pe cel căldărăresc, Peske.

Iată cum scrie în Biblie:

https://biblia.resursecrestine.ro/luca/7

Luca, VII, 38: şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir.

39. Thaj dikhindoj o farisèvo savo akhardăsas Les, phendăs pesqe pesθe:
Te kadava avelas anglalphenno, зanelas kon si vi savi зuvli si kadaja, kaj azbal
pes Lesθar, anθar kodoja ke voj si bezexali… și văzând fariseul care îl chemase, și-a spus la el (nu știe Sarău declinarea pronumelui reflexiv!): dacă acesta ar fi înaintespus (cuvânt inventat pt. prooroc)…

40. Thaj, diindoj anglal O Isùso, vakărdăs lesqe: Simonea, me ka phenav
tuqe dajići. Thaj vov phendăs Lesqe: Vakăr, Siklărnea!

Acest verset este o traducere mixată între căldărărească (diindoi), spoitorească (vakiardeas), ka phenav (ciobotar), daici (ursar). Vocativul cu -ea după nume, Simonea, este incorect pus în acest caz.

41. Jekhe lovărnes sa les duj vunзulutre. Jekh sas vunзulutno lesqe
panз śela dinàră.

Acest verset este o invenție, un mixaj imposibil de înțeles pentru un rom obișnuit, fără textul paralel în română al Bibliei:

Un lovarnes a avut doi vunjulutre. UNul a fost vunjulutno 500 de dinari.

44. SUSLARDIAS- nu există în limba căldărarilor din Caransebeș.

45. kanarla- nu există la căldărari, ci la spoitori, mixat cu limba turcă.

48. Thaj phendăs laqe: Jertime sine tire bezexa! Kon si kadava, kaj vi jertisarel
bezexa. Conjuncția VI este eronat pusă înaintea verbului iertisarel, trebuia după verb!

50. Thaj vakărdăs la зuvlăqe: Tiro patăipen xastrajlăs tut; зa mestipnasθe!

Versetul 50: hastrailias tu- (credința ta) te-a mântuit. Sufixul de conjugare corect este DEAS, nu leas: hastradeas. Hastraileas înseamnă el s-a mântuit. Iată cum s-ar înțelege traducerea lui Gheorghe Sarău: Credința ta s-a mântuit, du-te mestipnaste!

Marcu, VI, 14: Thaj śundăs o thagar, o Iròdo, palal o Isùso – e savesqo anav avilosas
but prinзardo: și auzit, regele, Irod, de după Iisus,  al căreia nume venise foarte cunoscut.

Gheorghe Sarău, pe rând, îl face pe Iisus FEMEIE și ANDROGIN, căci pune art. hot. E înaintea pronumelui interogativ masculin SAVO. Sarău traduce că i-a venit numele lui Iisus,a dică ar fi mort, în sens colocvial. La versetul 16, Gheorghe Sarău este consecvent idealului de limbă literară, și din nou intorduce E SAVESQO.

La versetul 21, Sarău traduce că Irod a făcut un chef pentru cei mai FRUNTOȘI sau noroioși slujbași ai lui. Nu fruntași, ci fruntoși, sau noroioșile maj ćikatutne. Este limpede că Gheorghe Sarău a tradus românescul FRUNTAȘI, în țigănește. Rezultatul: ambiguu.

Orgie sexuală în Biblie: Irod s-a săturat de fata Irodiadei

Marcu, VI, 22: Thaj avindoj andre i ćhej la Irodiadaqi aj khelindoj, o Iròdo aj kodola
save beśenas meselăθe leça ćajlile laθar. Tha’ o Iròdo phendăs la ćhajaqe:

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

”și venind înăuntru fata Irodiadei și dansând, Irod și cei care stăteau la masă cu el S-AU SĂTURAT DE EA. Și Irod i-a zis fetei:”

Biblia zice: 22. Fata Irodiadei a intrat la ospat, a jucat si a placut lui Irod si oaspetilor lui. Imparatul a zis fetei:

Gheorghe Sarău a auzit verbul chailiol – a plăcea, și l-a conjugat eronat, rezultând EI S-AU SĂTURAT. Or, când o mulțime de bărbați s-au săturat de fata Irodiadei, putem înțelege în sens sexual. A fost acolo o orgie, sau s-au plictisit de dansul erotic al fetei Irodiadei? Că ciaililem- m-am săturat, mai înseamnă și m-am plictisit. Nu este clar ce s-a întâmplat la cheful lui Irod.

24:thaj pućhlăs pe daja: și ea întrebat pe daia. Așa înțelege un căldărar, căci pron. reflex. PE este ursăresc. Peske tyrebuia pus, pt. a evita confuzia. Mixajul dialectal este evident.

25. Thaj butsigo, avindoj andre e sigipnaça e thagaresθe. Aici Gheorghe Sarău s-a întrecut pe sine: nimeni nu înțelege clar ce sens are propoziția, căci articolele hotărâte sunt cele feminine pt substantive masculine:

Traducere Gheorghe Sarău: Și foarte repede, venind înăuntru cu cea viteză, la cea rege.

Ioan, 6, 16, din nou marea este feminină în Romani: e deriav.

Iona, 6, 19 Palal so spidine kam deśupanз vaj trăndă stàdie, dikhen le Isusos phirindoj
p-i derăv thaj sar paśavelas e beres- θar.

Traducere după traducerea lui Sarău

De după ce au împins  va fi 15 sau 30 de stadii, îl văd pe Iisus umblând pe MARUL, și cum el apropia (pe cineva) de corabie.

Biblia ortodoxă zice:

19. Dupa ce au vaslit deci ca la douazeci si cinci sau treizeci de stadii, au vazut pe Iisus umbland pe apa si apropiindu-Se de corabie, ei s-au infricosat.

Kam este simbolul viitorului la unii romi. Iar ”aproximativ” se spune altfel.

Cum ar înțelege un Rom Corbean analfabet dacă i s-ar citi traducerea lui Sarău

Matei, XV, 10. Thaj akharindoj Pesθe le manuśenqe butimaten, phendăs lenqe.

”Și chemând la Sine al oamenilor MULȚI ȘI BEȚI, le-a zis:”

De ce ar înțelege așa un țigan corbean? P. că la Corbeni nu se spune VI, ci I (conjunția și). În acest caz, BUT I MATEN s-ar citi MULȚI ȘI BEȚI.

Domnule PROFESOR UNIVERSITAR de limba rromani, GHEORGHE SARĂU,

Traducerea ortodoxă nu spune chemându-le PE mulțimi, ci chemând mulțimile. În acest caz, nu avea rost să adăugați EN după butimata- mulțimi, că vedeți ce DEZASTRU de traducere ați făcut.

http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/matei/15/

Ia la mulțime de oameni nu se spune butimata, ci ALTFEL, dar prefer să trec sub tăcere cuvântul, căci profesorii dumitale de Romani nu îl știau, că altfel l-ați fi învățat.

IISUS propovăduia VOTUL Tatălui Ceresc în împărăția cerurilor.

Matei 12-14

12. Atùnći, paśile Lesθe Pesqe siklŏvne aj phende Lesqe

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău ROMÂNUL

Atunci s-au apropiat LA EL, sikliovneii săi.

13. Thaj Vov, boldindoj, phendăs: Orso votani, kaj na sas votanărdo Mirre
Ćerosqe Dadesθar avela cirdino avri anθar i phuv.
14. Mekhen len, von si korre ingărne, save ingăren avre korren; thaj te korro
korres ingărela sa le duj perena anθ-o xanavipen.

Traducere fidelă după Gheorghe Sarău

13.Și el botezând (înmuind, întorcând), a zis: oricare VOTANI, care nu a fost VOTAT de Tatăl Meu din Cer, va fi tras afară din pământ. 14. Lăsați-i pe ei, ei sunt orbi INGIARNE, care duc pe alți orbi; și SĂ orb pe orb va duce TOȚI cei doi vor cădea în HANAVIPEN.

Domnule Sarău, dacă vreun dialect rom folsoește cuvântul grecesc VOTANI-răsad, ar fi trebuit să specificați în subsol. Altfel, romii cred că Iisus propovăduia o Împărație Cerească POLITICĂ, democratică, ce-i drept, dar bazată pe VOT. De ce? Ați inventat verbul votaniardo, care este foarte aproape de forma tradițională VOTISARDO- votat. Să nu mai pomenim de faptul că VOTANI este de gen feminin în text, iar dvs. ați pus verbul VOTANISARDO la masculin, dezacord gramatical grav. Se pare că la vremea când publicați textul acesta sacru nu știați verbul rom A SMULGE, și ați pus țirdino, nu e rău dar nu respectă textul Bibliei. Ați inventat cuvântul CĂLĂUZĂ pe baza verbului ingărel/ a duce, dar romii nu ar înțelege. Ați ales conjuncția TE-dacă, ERONAT. Trebuia KANA, căci cu TE, romii înțeleg ce vedeți mai sus.

IISUS propovăduia VOTUL Tatălui Ceresc în împărăția cerurilor. Domnule  doctor în lingvistică țigănească, Gheorghe Sarău, chiar așa, țigăneală de traducere ați făcut  în Biblie?

19. La versetul 19, domnul Gheorghe Sarău a scris că din gură ies: buliake phiravimata- umbletele curului, vroind să spună homosexuali. Romii au cuvânt precis pt. „homosexual”. Păcat că ați introdus o expresie inventată de dvs., care produce desformarea textului sacru.

Marcu VII, vers. 2

Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau;

Gheorghe Sarău traduce:

„Thaj, dikhindoj varesaven, anθar Lesqe siklŏvne, ke xan manro e melale
vastença – kadă, bixalavde panĕça – von vakărenas:”

Traducere fidelă după Gheorghe Sarău

Și văzând pe oarecare din ai/pentru ai lui sikliovne, că mănâncă pîine cu mânul necurate- așa, cu apă nespălată– ei  vakiarenas.

Cum, domnule Gheorghe Sarău, chiar nu știți să puneți substantivele în ablativ pentru a exprima corect sensul Evangheliei? Produceți confuzie chiar dvs., care ați spus că ne-ați curățat limba, ne-ați normat-o?

Vers. 6: ”Thaj Vov phendăs lenqe: Miśto anglevakărdăs o Isaìa palal tumenθe”

Traducere fidelă după Gheorghe Sarău

Și El le-a zis lor: bine anglevakiardias Isaia de după voi.

Biblia zice: Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi…

Cum domnule Gheorghe Sarău, dvs. chiar credeți că cuvântul inventat de dvs. prin compunere, va produce exact sensul din Evanghelie în mintea romilor simplii? Anglevakiardias nu înseamnă a prooroci în dialectul meu căldărăresc.

Calchiere fatală DINIPEN

În afară de faptul că nici un căldărar nu ar înțelege ce ați scris, eu încerc să fac cunoscut altă calchiere inventată de dvs., domnule Gheorghe Sarău. În vers. 8-9 din Marcu VII, dvs. ați inventat cuvântul dinipen-thovipen: datină (vers. 7). Rezultatul contrazice Evanghelia:

9. Thaj phenelas lenqe: But, but śukar! tume ćhudine i porònka le Devlesqi k-aśti te inkeren tumaro dinipen! Traducerea: foarte, foarte frumos! voi au aruncat porunca lui Dumnezeu ca să țineți cadoul vostru. Datină trebuia să scrieți, nu să calchiați, domnule Gheorghe Sarău.

Gheorghe Sarău traduce că Iisus a zis că se va îneca singur în Ierusalim

Matei XVI-21

Atunćàrla, astardăs o Isùs te sikavel Pesqe siklŏvnenqe ke Vov trebal te зal k-o Jerusalìmo, kaj te tasavel Pes anθ-e kinuimata…

Traducere fidelă după Gheorghe Sarău

Atunciarla, a prins Iisus să  arate sikliovneilor săi că el trebuie să meargă la Ierusalim, unde să se ÎNECE SINGUR PE SINE în chinurile…

Ce zice Biblia: De atunci a început Iisus să arate ucenicilor Lui că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să pătimească multe http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=16

Deci, domnul Gheorghe Sarău, care a primit de la Sorbona o diplomă de traduceri în limba Romani, nu știe că pronumele reflexiv PES nu se poate aplica în cazul acestei bucăți biblice pentru că sensul Evangheliei este COMPROMIS total. Dacă Iisus se sinucidea, așa cum sugerează traducerea lui Gheorghe Sarău, lumea nu ar mai fi fost mântuită, din cauză că SINUCIDEREA este păcat de NEIERTAT în Biserica Ortodoxă.

Unde mai pui că Gheorghe Sarău inventează în mintea sa, cuvântul dojană pt. versetul 22: opralphenel. Singura problemă ar fi aceea că un rom ar înțelege așa:

Thaj o Petro, lindoj Les jekhe rigaθe, astardăs pes te opralphenel lesqe, vakărindoj:

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

Și Petru, luându-l la o parte, s-a prins să de sus el spune lui:

Domnule Gheorghe Sarău, nu scrie în Evanghelie că Petru vorbeau cu Iisus de la vreo înălțime, nici nu îl subestima. Ați inventat un cuvânt fără sens pt. acest pasaj biblic. Dojana, conform dexului: DOJÁNĂ dojéni f. Dezaprobare verbală adresată cuiva în semn de nemulțumire; reproș; bănuială; imputare; mustrare. /v. a dojeni  (http://www.dex.ro/dojan%C4%83)

În contextul pasajului biblic respectiv, Petru mai mult îl sfătuia, îl învăța pe Iisus, din dragoste umană, căci așa și spune Iisus la vers. 23:”că nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.”  Puteați să spuneți ” nasul sikiarelas le Iisuses”- răul îl învăța pe Iisus. Și, tot la versetul 23, domnul Gheorghe Sarău, traducător cu diplomă de Sorbona, din nou schimbă total sensul Evanghleiei. Celebrul VADE RETRO SATANA-Mergi înapoia Mea, satano!,devine Pleacă de dinapoia mea, Satano…adică țiganul va înțelege că Iisus îi spune lui Satana nu să plece, ci să vină din spate înaintea lui Iisus. Ablativul AL din PALAL, naște un sens nesigur în mintea unui vorbitor nativ de Romani Kladerash: du-te din dinapoia mea, sau, du-te din spatele meu (și vino în fața mea). Corect trebuia tradus JA PALA MANDE, sau JA ANDE MÎNRĂ ZĂYA. La versetul 27 introduceți un cuvânt inexistent în dialectul meu: UZALPOKINELA- el va răsplăti. Versetul 25 îl amestecați cu ursărescul NASHALEL/ el pierde, care în căldărar se înțelege el fugărește:

Matei XVI-25

Anθar kodoja ke kodova savo kamela te xastral pesqe pesqo tràjo xasarela les; tha’ kodova savo naśalela pesqo зivipen vaś Manθe arakhela les.

Traducere fidelă după traducerea lui Gheorghe Sarău

De aceea că acela care va vrea să își salveze viața o va pierde, și acela care își va fugări viața sa vas, OALĂ mine o va găsi.

Romii căldărari nu spun ”vas”. Gaborii spun așa. Deci, în loc de o traducere într-un dialect, dvs. domnule Gheorghe Sarău ați ales, ca în toată cartea dvs. de altfel, o traducere în mai multe dialecte, care produce neînțelegere și hilaritate.

Cuvânt inexistent la căldărari: uzalpokinela. Ce înseamnă, mai exact, domnule Gheorghe Sarău?

 

Schimbarea la față: Gheorghe Sarău îi declară FEMEI pe Iisus, Moise și Ilie, dar introduce și o masă pe muntele Tabor

Thaj opre-tele oxtone dĭvesenθe palal kadala lava: și sus-jos opt zile de după aceste cuvinte….

Thaj, dikh, duj murśa denas dùma Leça; kadala sinesas o Mòjse thaj o Ilìe- și uite, doi bărbați vorbeau cu El, aceștia la masă erau Moise și Ilie.

…save, sikavindoj pen anθ-o aśaripen, vakărenas palal Pesqo agor kaj avela te pherel les e Jerusalimosθe- care arătându-se în laudă vorbeau de după al Său sfârșit care va fi să se umple la Ierusalim.

Ați introdus cuvântul MASĂ în Evanghelie. Nu scrie NICĂIERI că pe Tabor, când Iisus s-a schimbat la Față, era și o masă acolo. În Biblie scrie că Moise și Ilie erau în slavă, adică în Lumina Taborică, nu în laudă. Căldărarii nu spun sinesas, acest verb nu face parte din dialectul meu, și un căldărar auzindu0l, îl poate confunda cu sinia sas– era o masă.

Gheorghe Sarău calchiază limba română:

Thaj o Pètro thaj aver kodola, save sinesas jekhethanesθe leça, sasas len
phares kaθar i lìndri- și Petru și alții aceia, care masă erau la un loc cu el, aveau greu de la somn.

Thaj sas kadă ke – kana kadala durărenas e Isusosθar – o Pètro phendăs le Isusosqe: Siklărnea, si amen laćhes te avas kathe:Tuqe jekh, e Mojsesqe jekh
thaj e Iliesqe jekh; vov na зanindoj so phenel. și a fost așa că când îndepărtau de Iisus, Femeia, Petru a zis lui Iisus: Învățătorule, este la noi bine să fim aici, să facem trei căsuțe, ție una, lui Moise Femeia una și lui Ilie Femeie una, el neștiin ce spune.

Se vede amestecul dialectal neștiințific: căldărar, arli, etc…Mai grav este că îl declară pe Iisus femeie, prin așezarea articolului hotărât E în fața numelui Iisus. Bineînțeles că și Moise și Ilie tot femei sunt declarați de Gheorghe Sarău, el neștiind ce spune, ca Petru Apostolul.

O traducere nesigură

thaj kodole dĭvesenθe ći phendine khanći nijekhesqe kodolenθar dikhle lenθar- și  acele zile la nu au spus nimic niciunuia despre aceia, acelea văzuți de ei.

Thaj avindoj von k-ël siklŏvne, dikhle jekh butipen le manuśenqo trujal lenθe thaj le siklile manuśen, save lienas pen k-ël pućhimata lença- și venind ei la sikliovne, au văzut un butipen al oamenilor truial de ei și pe oamenii care au au învățat, care se lua la întrebări cu ei.

Siklărnea, andinem Tuθe mirre ćhaves, saves si les lalo dùxo- învățătorule, l-am adus la tine pe fiul meu care are duh roșu. Romii căldărari nu au auzit cuvântul lalo-mut. Înțeleg ce pot oamenii.

O tu, bipataipnasqo nămo – romii căldărari nu înțeleg nimic.

Marcu, IX-20: Aj andine les Lesθe. Thaj dikhindoj Les, o dùxo butsigo izdrajlăs le ćhaves- și l-au adus pe el la el. Și văzându-l, duhul foarte repede s-a scuturat pe băiat. Domnule Gheorghe Sarău, așa scrie în Biblie?

22. Thaj butvar- incorect, se spune BUTIVAR.

Te tu aśti te patăs, savorre si śajutne kodoles kaj patăl – dacă tu poți să crezi, toate sunt sajutne pe acela care crede.

25. Tu dùxo, lalo aj kaśuko, zorphenav tuqe: Inkli lesθar thaj lesθe
te na maj des andre – tu duh roșu și surd, putere îți spun ție: ieși din el și la el să nu mai intri.

27. Thaj o Isùso astardăs les e vastesθar aj vazdindăs les opre; thaj vov uśtilăs punrenθe– și Iisus l-a prins de mânul și l-a ridicat sus, și el s-a trezit/ridicat la picioare.

Domnule Gheorghe Sarău, asta e traducere?

29.Thaj Vov phendăs lenqe: Kasave bengen khanćesθar n-aśti te inklel, tha’
nùmaj e rugipnaça aj anθar o bokhalăripen- astfel de draci de nimic nu poate să iasă el, și numai cu rugăciunea și din foame.

Marcu 9, 33: Thaj, avindoj von kheresθe, pućhlăs len: So vakărdenas maśkar tumenθe p-o
drom? – și, venind ei la casă, i-a întrebat: ce VAKIARDENAS între voi pe drum?

Marcu 9,34. Thaj von aćhenas, anθar kodoja ke, p-o drom, von xanas pumen, jekh avreça, kon si lenθar maj baro – și ei stăteau/tăceau, de aceea că, pe drum, EI MÂNCAU POAME, unul cu altul, cine este dintre ei mai mare.

Gheorghe Sarău, NIMENI dintre căldărarii romțni nu a auzit pronumele reflexiv PUMEN, acesta este folosit la romii ruși, paremi-se. În lipsa explicațiilor de subsol, PUMEN este citen ca POAMEN- apostolii mâncau poame.

Ioan, VII

37. Anθ-o palutno dĕs, savo sas o baro dĕs le praznikosqo, o Isùso beślăs punrenθe thaj dias muj: “Kana varekas si le truś te avel manθe thaj te piel.
38. Kon patăl anθ-e manθe, anθar lesqo ilo thavdela lenă pherde зuvinde pajesθar, sar phendăs o Svùnto Lil.

37. În ultima zi, care a fost ziua praznicului, Iisus a stat LA PICIOARE și a strigat: dacă PE CINEVA este sete să vină la mine și să bea.

La picioarele cui a stat Iisus? Nu așa zice Biblia. Nu știi, Gheorghe Sarău să traduci ca un rom, ci calchiezi după limba română. Iată cum era corect: Kana sîleskă varekaskă trush, te avel mande…Gheorghe Sarău, nu știi limba mea cum trebuie.

38. Cine crede în mine, din inima lui VA CURGE râuri pline de apă vie, cum a zis Sfânta Carte.

Ioan, VII, 39. Phenelas kadala lava palal o dùho, kaj sas te lelas les kodola kaj
patăna anθ-e lesθe; kodolesqe so o Svùnto Dùho vàзe n-as dino, so o Isùso vàзe n-as uzalslavime.

Spunea aceste cuvinte de după duh,care era să-l ia aceia care vor crede în el;aceluia ce Sfântul Duh VAJE nu era dat, ce Iisus VAJE nu a fost UZALSLAVIME.

33. Khonik, dindoj jag jekhe momelăqe, na thovel la anθ-jekh garavdo than, nìći te na avel dikhli, tha’ anθ-e khangerăqo tĭlo, k-aśti te dikhen kodola kaj den andre o dud.

Nimeni, dând foc unei lumânări, nu o pune într-un loc ascuns, nici să nu fie văzută, și în al bisericii TILO, ca să vadă aceia care intră lumina.

Domnule Sarău, la versetul următor, lumina are genul feminin. Hotărâți-vă, este O DUD, sau I DUD?

50

============================================================================

Situația în care se află romii vorbitori de diverse dialecte vizavi de regulile impuse de Marcel Courthiade prin I.R.U în Minisiterul Educației,  prin dvs, d-le Gheorghe Sarău, poate fi denumită ”linguicism”, termen inventat de lingvistul Tove Skutnabb-Kangas: Kangas defined linguicism as the „ideologies and structures which are used to legitimate, effectuate, and reproduce unequal division of power and resources (both material and non-material) between groups which are defined on the basis of language”.[2] Although different names have been given to this form of discrimination, they all hold the same definition. It is also important to note that linguistic discrimination is culturally and socially determined due to a preference for one use of language over another…. Linguicism, of course, applies to writtenspoken, or signed languages. The quality of a book or article may be judged by the language in which it is written. In the scientific community, for example, those who evaluated a text in two language versions, English and the national Scandinavian language, rated the English-language version as being of higher scientific content.[24]https://en.wikipedia.org/wiki/Linguistic_discrimination

De asemenea, dreptul de a folosi indicația topografică în numele limbii, este încălcat, deși este un drept al limbilor. Romii se desosebesc între ei după dialectele vorbite. Limba inventată de Courthiade și Sarău nu corespunde nici unui grup tradițional .

Limba inventată de cei doi ”lingviști” nu este înțeleasă în totalitate de nici un vorbitor nativ, deși Marcel Courthiade declara că: ”it is obvious that we must search among the phonology and morphophonology for the actual structure of the Romani diasystem as these two domains are much more independent from external influences than the phonetics and the lexicon.” Deși tot Courthiade spune în același articol :”The very brief comparison presented here is not etymological, but synchronic; indeed, in terms of diachrony, the Romani I often comes from an ancient Indian dental, or the E from an Indian A. Instead, we compare here established systems – thus ignoring the reservations of several linguists who confirm that the phonological systems are closed in on themselves and thus not capable of any comparison.” (Some aspects of the phonological diasystem of the Rromani language, de Marcel Courthiade)

Acum, dacă decodificăm titlul articolului lui Marcel Courthiade înțelegem că diasistemul este ”În lingvistică, termenul „diasistem” are mai multe accepțiuni mai mult sau mai puțin largi. A fost propus în 1954 de lingvistul structuralist american Uriel Weinreich în încercarea de a aplica metodele structuraliste în dialectologie. El definește diasistemul ca un sistem ce poate fi construit de lingvist din cel puțin alte două sisteme omogene și discrete care prezintă asemănări parțiale, acestea făcând din diasistem ceva diferit de simpla sumă a sistemelor componente. Weinreich mai menționează că această construcție nu este totdeauna rezultatul unui demers științific, putând fi practicat intuitiv de vorbitori care stăpânesc cel puțin două idiomuri (dialecte și/sau limbi)[1].”https://ro.wikipedia.org/wiki/Diasistem

Romii nu se înțeleg total între ei. Diasistemul nu are aplicabilitate la limbile romilor!

 

Sclavia culturală în care sunt ținute captive dialectele rome se datorează teoriei straturilor, inventată de Marcel Courthiade, profesor de rromani la Sorbona. Teoria aceasta eu am demonstrat-o eronată în articolul „Poporul rom, popor al limbii. Aspecte de luat în seamă în încercările de a stabili o limbă literară”, publicat în Anuarul societății prahovene de antropologie generală, nr. 2/2017, Centrul jedețean de cultură Prahova, Editura Mythos. Deși Ministerul Educației susține diversitatea lingvistică a minorităților, domnul Gheorghe Sarău nu o susuține. Iată hotărârea Min. Ed.: Ordinul nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național – Art. 2.(2) În programele scolare vor fi incluse, în funcție de specificul domeniilor
disciplinare, obiective-cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe
specifice, teme/conținuturi ale învățării, activități de învățare, valori si atitudini
referitoare la diversitatea culturală – etnică, lingvistică, religioasă etc. 
Teoria straturilor reprezintă moartea tuturor dialectelor rome, și creerea unui neo-dialect, cu singură autoritate în scrierile lui Marcel Courthiade și Gheorghe Sarău. Astfel, Anexa la O MECTS 6503 DIN 19.12.2012, stipulează că Programa de limba și literatura rromani pt susținerea de acordare a definitivării în învățământ la  Limba și literatura romani profesori, constă în 5 puncte, din care acum voi detalia doar primul: limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică, dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale de evoluție istorică Stratul I, dialectul romilor ursari, spoitori și carpatici, Stratul II-III, dialectul romilor căldărari.

http://isjbihor.ro/isjbihor/fisiere/perfectionare/programa%20def_limba%20rromani102.pdf

Anunț: astăzi, 14.02.2018, Inspectoratul județean Bihor a șters pdf-ul din linkul de mai sus. Este limpede de ce.

Vedeți că ideea de limba rromani comună este impusă ca un fapt istoric și este argumentată prin teoria straturilor dialectale…Marcel Courthiade, creatorul teoriei, a ales 5 cuvinte rome și cu acestea a construit bazele inventării unei noi limbi țigănești. În lingvistică se folosește Lista Swadesh cu vreo 250 de cuvinte, și doar pt. un studiu comparativ, nu pt. a inventa o limbă. Teoria straturilor dialectale este CRIMINALĂ, contrară istoriei romilor, și DISTRUGĂTOARE a culturii Indiei. Marcel Courthiade falsifică istoria. Eu voi reda adevărul istoriei lingvistice a celor 5 cuvinte rome duse în sclavia doctoratului lui Marcel Courthiade.

Că limba inventată de Courthiade și Sarău nu este comună, o mărturisesc chiar doi profesori ai școlii lui Sarău:

Ursarii şi căldărarii s-au certat la Olimpiada de rromani
27 Feb 2006 21:21:21
2006, tot în şcoala noastră”, după cum precizează cu mândrie directorul unităţii, profesorul Pavel Liviu.
La 10.20, împărţiţi în două clase – începători şi avansaţi – cei nouăsprezece copii, de la a III-a şi până la a X-a, se-apucă de subiecte: au de tradus cuvinte şi texte din rromani în română şi invers, trebuie să identifice forme de plural şi singular pentru câteva cuvinte, să exprime posesia şi să conjuge verbe. Pe-afară, profesorii însoţitori îşi fac griji şi-şi fac de vorbă. Tache Lepădatu, de la Colegiul Economic Viilor, are-n sală trei elevi „începători”, dar predă rromani la nouăzeci de liceeni de etnie rromă. „Îi învăţ mai întâi cuvinte familiare, părţi anatomice, feluri de mâncare… Unii vin cu ceva din familie, dar majoritatea sunt necunoscători de limbă. Rromii s-au ferit multă vreme să-şi decline identitatea, aşa că n-au vrut să-şi înveţe copiii limba rromani”. „Părinţii au fost foarte greu de convins”, recunoaşte şi profesoara Lavinia Pencea, de la şcoala nr.1. „Îmi tot spuneau:
Noi am încercat să nu le dăm limba, de ce să vină la ore, că din cauza ei sunt marginalizaţi, n-o să le folosească la nimic…
„. După strădanii serioase, Lavinia are acum şaptezeci şi nouă de elevi şi cinci reprezentanţi la „municipală”. „Eu i-am învăţat pe copii limba standard, nu cum se vorbeşte în comunitate. Că noi avem dialectele noastre: ursăreşti, căldărăreşti, ciobotăreşti, ciurăreşti… Oricum, limba standard e mai apropiată de dialectul ursăresc”, zice Ionela Petre, care predă rromani la trei şcoli din sectorul 5. „Ba nu, limba standard urmează dialectul căldărăresc”, sare profesorul Lepădatu. „Eu cu cine am vorbit am vorbit mai mult ursărească. Am încercat să vorbesc căldărăreşte şi respectivii n-au înţeles nimic”, nu se lasă nici profesoara. „Dragă, e normal să nu ne înţelegem, eu sunt căldărar şi tu eşti ursăriţă!”, râde Tache Lepădatu.
============================================================================

 

Bibliografie

Gheorghe Sarău, Biblikane kidipen teksturenqo anθ-i rromani ćhib Culegere de texte biblice în limba rromani Editura Kriterion Bucureşti, 2002

Gheorghe Sarău, Bibliografie și activitate, 2009

Gheorghe Sarău, Cronica rromă, 2012, Editura Vandemonde.

https://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/25/Facerea

3-https://en.wikipedia.org/wiki/Tohu_wa-bohu

4-https://www.ellopos.net/elpenor/physis/septuagint-genesis/1.asp

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Reclame

7 gânduri despre „Critică la Culegere de texte biblice în limba romani de Gheorghe Sarău”

  1. Lucrarea este foarte documentata si este imperioa necesar sa intre in atentia filologilor si a Ministerului Invatamantului. Daca tot se cheltuiesc fonduri importante pentru cultivarea populatiei rrome atunci acest fapt sa fie facut cu profesionalism,de specialisti adevarati! Este deosebit de periculos ca BIBLIA sa patrunda in masa de rromi cu texte false si cu intelesuri diferite! Este necesar sa se ia masuri ACUM cat nu e prea tarziu pentru a evita un dezastru care va consta in afirmatia”aceasta e BIBLIA mea si cealalta e BIBLIA ta!!!!!”

    Apreciază

    1. Un documentar extrem de bun. Limba romani si alfabetul, inventat, ALFABET INTRODUS IN SCOLI, este un alfabet anapoda. De ce este necesar ca „ci” din romana scris si pronuntat, in romani sa fie un „C” cu apostrof. De ce sa nu folosim alfabetul romanesc. Sarau, in traducerile lui, traduceri biblice si chiar in facultate lui de romani si facultatea lui mintala, este un impostor. Exact ca majoritarii religiosi, cu, ortodoxia si preotii, asa sunt cei cu scoala/facultatea frecventata de Sarau. IL sustin pentru ca ei, nu sunt vorbitori nativi, sunt castale, ori sunt ne-romi care invata romani gresit. IN ceea ce priveste BIBLIA, totul este gresit si daca, v-a continua in felul acesta si nu se v-a oprii din fudulia lui, v-a fi pedepsit de CEL DE SUS. Dumnezeu. Haide-ti sa-l dam urgent in judecata.

      Apreciază

  2. Trebuie s[ termin comentariul la toate cele 140 de pagini ale traducerii domnului Ghoerghe Sarau. Dumnealui nu stie limba, desi se lauda ca el este primul care a decodoficat gramatica limbii tiganesti. Iata cum a decodificat-o.

    Apreciază

    1. Puteti sa imi spuneti cum se formeaza gernunziul in limba tiganeasca?
      Am inteles ca provine de la radacina verbului+indo/ indoj sau alte morfeme. (Daca puteti, dati-mi citeva exemple)

      De asemenea in limba tiganeasca, in situatii de forma:

      1) verb 1 + vb la gerunziu, care verb e considerat ca desfasoara actiunea principala?
      (Ex.: In romana „El merge cintind”. Aici „merge” e verbul principal, pt. ca in timp ce merge poate sa faca mai multe actiuni secundare, sa cinte, fluiere etc

      2) verb la gerunziu + verb2 care verb e considerat a desfasura actiunea principala?
      (Ex.: In romana „Mincind privea verul „. Aici „mincind” e verbul principal, pt. ca in timp ce maninca poate sa faca mai multe actiuni secundare, sa se uite, sa citeasca, sa se gindeasca la ceva etc

      Cu multumiri

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s